Absolventii claselor a 12-a au sutinut vineri, 1 iulie, ultima proba, la alegere, a profilului si specializarii examenului de bacalaureat. Pana acum, cei aproximativ 6.800 de elevi au sustinut doua probe scrise: prima la limba romana, iar cea de-a doua la disciplina obligatorie a profilului. In plus, acestia au mai
sustinut si probele orale de verificare a competentelor lingvistice si digitale.
Elevii claselor a 12-a au sustinut vineri ultima proba de bacalaureat. Mai mult decat atat, ei spera ca aceasta ultima proba sa le aduca note suficient de mari, astfel incat sa le echilibreze pe celelalte.
Primele rezultate, inainte de contestatii, se vor afisa pe 3 iulie. In aceeasi zi, candidatii nemultumiti de notele obtinute pot solicita recorectarea uneia sau mai multor lucrari. Rezultatele finale, dupa contestatii se vor afisa pe 8 iulie.
marți, 5 iulie 2011
Ultima proba de BAC
Ambulanta rasturnata de un taximetrist care nu i-a acordat prioritate
O ambulanta care transporta o pacienta la spitalul de Neurochirurgie din Iasi s-a rasturat in centrul orasului. A fost izbita violent de un taxi a carui sofer a uitat sa ridice piciorul de pe pedala de acceleratie. In salvare era o femeie de 63 de ani, care suferise un accident cerebral- starea ei este stabila. Un alt echipaj de ambulanta a trasportat-o la spital. A fost, insa, ranit soferul ambulantei- are mana rupta si rani in zona capului.
Ambulanta a intrat intr-o intersectie semaforizata, cu semnalale vizuale si acustice pornite. Trebuia sa aiba prioritate in fata oricarui autoturism. Primele indicii arata ca soferul taximetrului circula cu viteza si nu a acordat prioritate ambulantei. Impactul a fost atat de violent, incat aceasta s-a rasturnat. Pacienta, o femeie de 63 de ani din Roman, nu s-a ales decat cu o sperietura zdravana. Era asigurata cu centurile de la targa, astfel ca starea ei nu s-a schimbat si a ajuns in conditii bune la Spitalul de Neurochirurgie.Nu au avut cu totii acelasi noroc- soferul ambulantei a fost transportat la spital si se afla in curs de evaluare. Are rani in zona capului si mana rupta. Dupa ce i se vor face toate investigatiile, medicii vor decide daca va avea nevoie si el de un control de specialitate la Spitalul de Neurochirurgie.
Politistii au stat de vorba cu martorii si toate probele indica ca soferul taximetrului este vinovat de producerea accidentului. Cercetarile continua insa, pentru a se vedea cu exactitate ce reguli de circulatie nu au fost respectate.Cuvinte cheie: ambulanta, accident rutier, neamt, iasi, umf
luni, 4 iulie 2011
Rapita, o afacere de succes
Fragmentarea terenurilor agricole, investitiile scazute, fenomenul de imbatranire a populatiei de la sate si saracia larg raspandita in mediul rural pun agricultura ieseana in fata unei singure optiuni: investitiile straine directe si fondurile europene.Mai mult decat atat, la ora actuala se deruleaza programe europene ce au rolul tocmai de a-i sprijini pe fermieri. Nu multi, insa, au curajul de a accesa aceste fonduri nerambursabile.Rapita atrage interesul fermierilor ieseni pentru ca este folosita atat in producerea de biodisel, cat si la realizarea de ulei comestibil. Acestia sustin ca la un hectar de rapita se poate obtine un profit de 12-20% din cat s-a investit. “Intodeauna cultura de rapita a adus profit, insa totul a depins de pretul de pe piata. De exemplu, in Uniunea Europeana, 60% din uleiul comestibil este obtinut din seminte de rapita. Este mai dietetic, fiind cu mai putini acizi grasi, si de aceea exista o cerere pe piata si este o afacere rentabila”, a precizat Vasile Lungu, patronul Astra Trifesti.La nivelul judetului Iasi sunt cultivate 12.200 de hectare, in momentul de fata. Totalul terenului cultivat este cu atat mai mare cu cat datele furnizate de Directia Judeteana de Statistica Iasi indica faptul ca in 2004 erau cultivate 255 de hectare, iar in urma cu doi ani rapita ocupa 8.000 de hectare la nivelul intregului judet.Suprafata arabila in permanenta scadereLa nivelul judetului Iasi, suprafata pe care se cultiva cereale s-a redus semnificativ in ultimii zece ani. Astfel, potrivit datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Iasi, in anul 2001, nu mai putin de 178.193 de hectare erau cultivate cu cereale, in timp ce in primavara anului 2011, se inregistreaza 141.242 hectare cultivate. Nici la capitolul cultivarii porumbului nu stam mai bine, intrucat productia acestei cereale a scazut cu 19 procente in doar sapte ani. Astfel, la niveul judetului Iasi, in anul 2004 se cultivau 127.262 hectare de porumb, in timp ce in acest an sunt cultivate doar 103.198 de hectare.In ceea ce priveste cultivarea legumelor, datele existente la ora actuala arata ca productia acestora scade de la un la altul. Din 2008 si pana in prezent, judetul Iasi a furnizat cu 25% mai putine legume. Daca acum trei ani, existau 14.875 hectare cultivate cu legume, in primavara anului 2011, sunt doar 11.290 hectare. “Acest lucru se bazeaza pe reorientarea producatorilor in functie de cerintele de pe piata. Ei nu au fost constransi in nici un fel, iar faptul ca aceasta suprafata s-a micsorat este un efect al cererii de piata”, a explicat ing. Veronica Savuta, din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Iasi.Sectorul agricol: in pericol din cauza ploilor?Vremea din ultima perioada pare a pune in pericol sectorul agrar. Ploile insemnate cantitativ din ultimele saptamani produc dificultati in recoltarea orzului si a graului. “Daca ploile nu vor inceta in perioada imediat urmatoare, orzul, graul si rapita nu vor putea fi recoltate, fapt ce ar crea mari probleme in randul fermierilor. Exista riscul ca graul sa incolteasca in spic, iar apoi agricultorii nu vor mai putea recolta aceste cereale”, a spus Magneriu Jalba, directorul Activitatii de Inspectii din cadrul DADR Iasi.In fapt, problema este ca fermierii nu pot recolta din cauza ca nu pot intra cu utilajele pe teren. Subventionarea se realizeaza destul de greuPe de alta parte, agricultorii sustin ca riscurile ca productia din acest an sa fie compromisa nu prea exista, insa admit ca sunt impedimente care contribuie la neindeplinirea capacitatilor totale de cultivare din judet. Una dintre problemele care ii macina pe fermieri este acordarea cu dificultate a fondurilor pentru agricultura. “Parerea mea este ca ar putea fi masuri in cadrul carora sa fie mai multe sume alocate mai usor. Si aici cred ca ar trebui dirijate fonduri spre utilaje care se pot cumpara cel mai usor si care ajuta simtitor la cresterea productiei. Este mult mai simplu sa cumperi un tractor, un plug, o combina decat sa faci un proiect cu o ferma de porci, de pasari, de vaci. De aceea ar trebui sa se aduca cat mai multe utilaje care ar duce la cresterea productiei si din banii obtinuti din productie sa se faca si celelalte”, sustine Aurel Placinschi, patronul societatii Moldova Siganasi.Fermierii ieseni nu vor bani de la Uniunea Europeana Fermierii ieseni par a nu fi interesati de cei 1500 de euro care se acorda anual in cadrul masurii 141, prin care se ofera sprijin fermelor agricole. In sesiunea din acest an, doar 100 de persoane fizice si-au manifestat interesul de a accesa acest program.“Din totalul de 35.000 de fermieri cati sunt inregistrati la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), doar 100 si-au depus dosarele pentru accesarea fondurilor europene, prin masura 141. Vreau sa va spun ca este un numar mic, avand in vedere ponderea judetului Iasi in ceea ce priveste numarul de fermieri. Nu inteleg totusi neincrederea oamenilor in ceea ce priveste primirea acestor bani. In toate celelalte sesiuni, toate proiectele s-au demarat la timp si fermierii au primit banii. Increderea maxima o au cei care au primit deja primele transe de bani. Exista proiecte care sunt deja in anul doi de finantare si toti au primit banii. Nu au fost niciodata intarzieri de plata. De la declararea proiectelor eligibile, in maximum 30 de zile banii au fost livrati”, a declarat Mihai Hlihor, directorul Camerei Agricole Judetene (CAJ) Iasi. Cu toate acestea, foarte multi oameni nu stiu care sunt beneficiile unei astfel de finantari si mai ales ca ea se desfasoara destul de usor. “Persoanele din mediul rural ar trebui sa inteleaga faptul ca angajatii Camerei Agricole Judetene fac proiectele in mod gratuit pentru fermele de semi-subzistenta”, a completat Hlihor. Masura 141 prevede acordarea de sprijin din partea Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei tuturor fermelor agricole de semisubzistenta. De acest ajutor nerambursabil pot beneficia persoanele fizice in varsta de pana la 62 de ani, care desfasoara activitati economice, in principal activitati agricole a caror exploatatie trebuie sa fie inregistrata in Registrul Fermelor si care comercializeaza o parte din productia agricola obtinuta. Sprijin pentru tinerii fermieriCu toate ca Masura 141 nu a tentat pe multi fermieri, probabil ca suma de 25.000 de Euro va atrage tinerii fermieri sa acceseze fonduri europene. Asta sustin reprezentantii CAJ Iasi. Astfel, doar in luna iulie, antreprenorii din domeniul agricol care nu au implinit varsta de 40 de ani mai pot fi sutinuti financiar prin Masura 112. “Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Masura 112 sunt fermierii in varsta de pana la 40 de ani, neimpliniti la data depunerii cererii de finantare, persoane fizice sau juridice care practica in principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola are o dimensiune economica cuprinsa intre 6 si 40 de unitati de dezvoltare economica. De asemenea, exploatatia agricola trebuie sa fie situata pe teritoriul tarii. Nu in ultimul rand, aceasta trebuie inregistrata in Registrul unic de identificare, la APIA si la Registrul agricol”, a declarat Maria Leonte, consilier superior in cadrul CAJ IasiMasura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” se incadreaza in Axa I – “Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca principal obiectiv imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare, in conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca. Nu in ultimul rand, se doreste cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii.Cuvinte cheie: rapita, cultura, afacere, profitPrevederile noului Cod Civil
Barbatul sau femeia care divorteaza din culpa celuilalt partener ii poate cere fostei jumatati despagubiri pentru suferinta produsa prin desfacerea casatoriei. Este numai una dintre noutatile introduse de noul Cod Civil, care va intra in vigoare la 1 octombrie 2011. In proiect sunt prevederi care ii intereseaza si pe viitori miri- noul Cod Civil reglementeaza promisiunea viitoarei casatorii. Mare atentie, insa! Orice cearta definitiva poate costa bani multi daca logodnicul parasit se plange in justitie, iar instanta constata ca ruperea logodnei este abuziva si de rea credinta.Despagubiri pentru logodnicul parasitCeremonia prin care un tanar si o tanara se angajeaza solemn sa se casatoreasca, facand schimb de verighete. Asa este explicata logodna in dictionarul explicativ al limbii romane. Ei bine, de la 1 octombrie, logodna nu va insemna numai o cerere in casatorie si daruirea unui inel. Logodna va fi reglementata in noul Cod Civil si va fi definita ca o promisiune maritala reciproca de a incheia o viitoare casatorie. Nu este insa un pas obligatoriu, iar cuplurile nu vor fi obligate sa se si casatoreasca dupa ce se logodesc.Daca indragostitii decid totusi ca angajamentul lor sa devina oficial, trebuie sa-si asume si riscurile unei despartiri. Asta pentru ca noile prevederi spun ca partenerul care rupe logodna in mod abuziv ar putea acorda despagubiri celeilalte parti. Noul cod civil spune expres la art 269 ca “Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, in masura in care au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate”. Se mai specifica si ca “Partea care, in mod culpabil, l-a determiat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagubiri”. Incheierea logodnei poate fi dovedita cu orice mijloc de proba, deci poate fi vorba despre orice concubinaj. O alta noutate in ceea ce priveste logodna o priveste restituirea cadourilor- cu exceptia darurilor obisnuite, vor trebui date inapoi la solicitarea fostului partener. Suntem, pana la intrarea in vigoare a noul Cod Civil, singura tara din Europa care are un singur regim matrimonial, cel al comunitatii. Peste cateva luni insa, atat cei deja casatoriti, cat si cei care urmeaza sa isi uneasca destinele vor avea mai multe variante de alegere a viitorului financiar. Vor putea alege intre trei variante de regim matrimonial: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala. Nu ramâne batut in cuie, ci se poate schimba oricând si ori de câte ori doresc cei doi soti. Nu e loc insa de inselaciuni, avertizeaza specialistii. Schimbarea regimului matrimonial nu poate fi o portita pentru a scapa de creditori. Cei prejudiciati prin schimbarea sau lichidarea regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data la care au fost indeplinite formalitatile de publicitate sau, dupa caz, de când au luat cunostinta mai inainte de aceste imprejurari pe alta cale. O alta noutate o reprezinta partajul. Acesta se va putea realiza oricand, fara nevoia unei motivatii. Bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin act incheiat in forma autentica notariala, in caz de buna invoiala, ori pe cale judecatoreasca, in caz de neintelegere. Partajul poate fi total sau doar cu privire la anumite lucruri. Bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neimpatite ramân bunuri comune. Nu sunt putine cazurile in care sotii renunta la a fi aproape la bine si la rau pana cand moartea ii va desparti, asa ca si noul Cod Civil are reglementari in ceea ce priveste divortul. Acesta poate fi mai rapid. Daca sotii nu au copii si sunt de acord sa se desparta, nu mai e cazul sa isi piarda vremea prin instanta de judecata. Se intorc la Ofiterul de Stare Civila care, dupa un ragaz de impacare obligatoriu, ia act de desfacerea casatoriei. Lucrurile sunt ceva mai complicate atunci cand se ajunge la proces. Apare in discutie obligatia sotului care a pierdut procesul de divort la acordarea unei “prestatii compensatorii” in favoarea celuilalt. Aceasta este un fel de pensie alimentara care se acorda chiar daca sotul sau sotia care o primeste nu are copii minori in intretinere si se acorda doar in cazurile in care veniturile sotului sau sotiei care a pierdut procesul de divort sunt considerabil mai mari decât ale celui care l-a câstigat. Prestatia compensatorie se poate acorda numai in cazul in care casnicia a durat cel putin 20 de ani. Aceasta poate fi acordata in bani, ori in natura. Adica sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin sotului vinovat de despartire. Renta poate fi stabilita intr-o cota procentuala din venitul fostului partener de viata sau intr-o suma de bani determinata. Renta si uzufructul se pot constitui pe toata durata vietii celui care solicita prestatia compensatorie sau pentru o perioada mai scurta, care se stabileste prin hotarârea de divort.Noutati apar si in cazul donarii de organe. Noul Cod Civil reglementeaza prelevarea si transplantul de la persoanele in viata la articolul 68. Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana de la donatori in viata se va face cu acordul scris, liber, prealabil si expres al acestora si numai dupa ce au fost informati, in prealabil, asupra riscurilor interventiei. In toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consimtamântului dat, pâna in momentul prelevarii. De la 1 octombrie va fi interzisa prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana de la minori, precum si de la persoanele aflate in viata, lipsite de discernamânt din cauza unui handicap mintal, unei tulburari mintale grave sau dintr-un alt motiv similar.Noul Cod Civil a fost lansat la sfarsitul saptamanii trecute de Ministrul Justitiei si premierul Emil Boc. Catalin Predoiu a declarat atunci cand a prezentat documentul ca vorbeste din inima, nu tehnic, despre un nou Cod Civil care este un document 100% românesc. “Noul Cod Civil este un proiect national. Este realmente rezultatul gandirii scolii juridice romanesti. Daca in cazul altor acte normative am primit un ajutor din partea partenerilor externi, in special europeni si din SUA, acest act normativ este rezultatul gandirii si muncii unei echipe suta la suta romanesti”, a declarat ministrul justitiei in timpul conferintei de presa. Premierul Boc a trecut in revista eforturile guvernului de a moderniza Justitia prin scurtarea proceselor si modificarea cadrului legal astfel incat anumite abuzuri care duceau la prescrierea proceselor sa nu mai fie posibila. "Lumea asteapta o justitie corecta si fara procese interminabile si cu termene care se anunta de la un an la altul. Am eliminat anumite practici care duceau la tergiversarea procedurilor judiciare, mai ales in cazurile de mare coruptie, precum suspendarea cauzelor la invocarea exceptiei de neconstitutionalitate, dar lucrurile sunt inca departe de asteptarile populatiei si ale mediului de afaceri”, a spus Emil Boc. Avocatii nu sunt, insa, de aceiasi parere. “Procesele nu vor fi niciodata mai scurte in Romania”, spune, in replica, avocatul Liviu Bran. Acesta crede ca prevederile noului Cod Civil vor fi mai greu de aplicat, cel putin in primul an, pentru ca nu vor mai exista precedente judiciare, dar si pentru ca juristii vor trebuie mai intai sa se puna la punct cu aceste noi prevederi. “Chiar daca se vrea schimbarea in bine, cu siguranta aceste noi prevederi vor duce la cresterea numarului de procese. Cu cat ai mai multe drepturi, cu atat ai si mai multe litigii”, crede avocatul._____________________ Cod civil nou dupa 147 de ani
Este pentru prima data, dupa 1864, cand Romania va avea un Cod civil complet nou. Cel in vigoare, desi amendat in cateva randuri, a ramas nemodificat substantial din vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Prevederile cele mai importante ale noului Cod civil sunt:- afirma inviolabilitatea persoanei si dreptul la viata privata, onoare si demnitate- stabileste ca nule orice acte care confera valoare patrimoniala corpului uman- interzice adoptia de copii de catre cuplurile de acelasi sex- interzice recunoasterea in Romania a casatoriilor homosexuale, precum si a parteneriatelor si uniunilor civile de orice fel incheiate in strainatate- interzice casatoria intre minori, cu exceptii intemeiate- recunoaste drepturile patrimoniale ale copilului de la conceptie, daca acesta se naste viu- consfinteste dreptul primordial al parintilor de a asigura educarea si cresterea copiilor conform propriilor valori, precum si de a hotari confesiunea religioasa a acestora- interzice schimbarea religiei copilului de catre autoritatea tutelara- interzice experimentele pe subiecti umani- interzice examenul caracteristicilor genetice in procedurile judiciare- interzice practicile eugenice si de manipulare geneticaCuvinte cheie: cod civil, casatorie, logodna, divort, judecataProfituri uriase din afaceri cu lemn
Directorul general al Regiei Nationale a Padurilor (RNP) Romsilva, Valerian Solovastru, impreuna cu directorul Directiei Economice, Gabriela Gatu, au efectuat o vizita de lucru in judetul Neamt. Conducerea RNP a prezentat cateva date privind situatia economica a regiei si problemele cu care se confrunta Romsilva, in principal pe partea de procese privind retrocedarile de paduri. Potrivit directorului Regiei Nationale a Padurilor, piata lemnului s-a relansat fata de anul trecut. „Din punct de vedere financiar, Regia Nationala sta foarte bine. Avem cresteri la valorificarea de material lemnos, la rasinoase exista o crestere de peste 40%, iar la foioase cu 20-30%, lemnul se vinde foarte bine. Este pentru prima data, dupa 3-4 ani, in care reusim la sase luni sa recoltam intreaga cota de masa lemnoasa, la cifra de afaceri inregistrandu-se o depasire de 10 -15%, si profitul este mai mare cu 10%. Sigur ca a crescut si nivelul cheltuielilor, ne afecteaza cresterea TVA-ului, a unor fonduri extrabugetare sigur, necesare Regiei Nationale a Padurilor”, a spus Valerian Solovastru directorul general Romsilva. Investitii de 5,6 milioane euroO prioritate pentru Regie in viitorul apropiat, o constituie realizarea unor investitii mai mari in infrastructura de drumuri forestiere. Romania are 6-7 metri liniari de drumuri forestiere/ ha de padure, mult sub nivelul Uniunii Europene. Spre exemplu, Austria, Elvetia, Germania au intre 40 de m si 80 de m/ha de fond forestier. RNP Romsilva administreaza 23 din cele 28 de parcuri nationale si naturale, pentru care aloca bani din fonduri proprii. Romsilva are in derulare proiecte din fonduri europene, POS Mediu, la nivelul de 5,6 milioane de euro, in special in definitivarea planurilor de management si atragere/accesare de noi fonduri financiare necesare acestei activitati. „In judetul Neamt avem si hergheliile, si depozitul de armasari, dar mai avem 14 herghelii in tara, pentru care cheltuim bani. Din pacate, nu exista o strategie nationala pentru a vedea daca mai avem sau nu nevoie de acesti cai de rasa. Sigur ca noi asiguram conditii si pastram fondul genetic. Efectivele cresc, insa nu reusim sa vindem, a scazut interesul pentru achizitii de cabaline”, a precizat directorul Valerian Solovastru. Acesta a adaugat ca Directia Silvica Neamt se afla pe locul doi ca aport financiar, fiind o veriga de baza a RNP. De la directiile silvice cu profit, pleaca bani spre cele 11 directii din sudul tarii, care inregistreaza pierderi. In prezent, RNP- Romsilva are in administrare 3,456 milioane de ha de padure aflate in proprietatea statului si inca 1,1 miloane de ha private, ale comunitatilor locale, fie detinute de alte persoane juridice din mediul privat cu care regia se afla in relatii contractuale. In judetul Neamt, Directia Silvica administreaza o suprafata de 170.000 ha, fond forestier de stat, diferenta pana la 215.000 ha, din domeniul privat. „De la inceputul anului si pana in prezent, am disponibilizat in jur de 100 de persoane, deoarece o mare parte din suprafata domeniului Sturdza a fost vanduta, iar noii proprietari si-au infiintat doua ocoale silvice. Speram ca pana la sfarsitul anului, sa mentinem rezultatele obtinute anul trecut, ma refer la cifra de afaceri, chiar daca administram o suprafata mai mica de padure”, a spus Simion Maftei, directorul Directiei Silvice Neamt.Regia Nationala a Padurilor inregistreaza inca profit, chiar daca exista numeroase solicitari de retrocedari. Acolo unde exista hotarari ale instantelor acestea sunt puse in aplicare, insa din punct de vedere tehnic, unele nu mai pot fi puse in aplicare, pentru ca sunt foarte multe suprafete si ar fi nevoie de niste modificari legislative in acest sens. Sefii Romsilva spun ca vor investi 5,6 milioane de euro in sectorul forestier
Cuvinte cheie: afaceri, lemn, padure, romsilva. Solovastru, Gatu, NeamtCel mai valoros roman uitat de oficialitati
Dupa un format de televiziune al BBC si preluat de televiziunea publica, in urma cu putini ani, in Topul 10 MARI ROMÂNI a condus, detasat, voievodul Moldovei Stefan cel Mare. A fost ales de zeci de mii de romani (aproape 77.500) ca fiind cel mai mare si mai valoros roman al tuturor timpurilor. La inceput de iulie 2011 insa putini au fost compatriotii care au dorit sa aduca un omagiu si sa comemoreze, acasa la Stefan cel Mare, la Putna, pe cel mai mare dintre romani. Circa 1500 de oameni au participat, sambata 2 iulie, la Putna, la Liturghia prilejuita de implinirea a 507 ani de la moartea domnitorului Stefan. Asta poate si din pricina ploilor torentiale din acea zi dar si din zilele precedente. Slujba religioasa a fost oficiata de IPS Pimen Suceveanul, Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, impreuna cu un sobor de preoti.
Printre cei veniti sa asiste la slujba religioasa care a avut loc in curtea Manastirii Putna, printre sute si sute de poporeni abatuti de necazuri si foame, s-au aflat doar 3 – 4 oficialitati locale si nici un reprezentant al Guvernului sau al presedintelui Basescu.
Putna, cea mai importanta ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare
Manastirea Putna, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, este cea mai importanta ctitorie a Sfantului Voievod Stefan cel Mare, fiind definita de Mihai Eminescu ca „Ierusalimul neamului romanesc”, iar mormantul marelui voievod, care se afla aici, „altar al credintei stramosesti”. Biserica Manastirii Putna a fost sfintita la data de 3 septembrie 1470 de 64 de ierarhi si preoti. O alta ctitorie este manastirea Voronet, ridicata pe locul unui schit din lemn, in care, potrivit traditiei, ar fi trait Daniil Sihastrul. Biserica manastirii, cu hramul „Sfantul Gheorghe”, a fost ridicata in mai putin de patru luni, din 26 mai pana in 14 septembrie 1488. Ea si-a castigat un renume deosebit in lumea intreaga pentru picturile sale exterioare, realizate in jurul anului 1547, sub indrumarea mitropolitilor Teofan I si Grigorie Rosca. De asemenea, si asezamintele monahale din Muntele Athos au beneficiat de mana darnica a voievodului de a pune temelii la locuri de inchinare - este cazul Manastirii Zografu, pe care a refacut-o in intregime, in ultimii ani de domnie. Daniile harazite acestei manastiri erau atat de insemnate, incat calugarii de acolo il considerau drept ctitorul ei. Toate manastirile din nordul Moldovei, Bucovina si Regat pastreaza hrisoave de danie si unele obiecte de cult de la „binecinstitorul si de Hristos iubitorul” domn moldovean. Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a trecut pe marele domn al Moldovei in sinaxarul si calendarul Bisericii in ziua de 2 iulie, cu numele „Binecredinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfant, fiind canonizat de Biserica Ortodoxa Romana in anul 1992.
Voievod mare, bun si sfant
Maritul Voievod Stefan cel Mare a fost cinstit dintotdeauna de catre poporul dreptcredincios, care i-a spus: bun, mare si sfant. Bun pentru faptele sale de milostenie, mare pentru iscusinta cu care a condus tara cu dreptate, Dumnezeu pedepsind prin el pe cei lacomi si tradatori, si sfant pentru lucrarea lui intru apararea intregii crestinatati si zidirea unui mare numar de biserici si manastiri. El s-a nascut la Borzesti, din parinti binecredinciosi crestini, Voievodul Bogdan al II-lea si doamna sa Maria - Malina Oltea, aratandu-se din frageda copilarie cu deosebita dragoste fata de tara si credinta stramoseasca. Ca om al rugaciunii, evlaviosul voievod a cerut sfintitilor parinti sa se roage pentru poporul dreptcredincios al Moldovei, pentru ostenii sai, pentru cei vii si pentru morti. El insusi se ruga cu post, facand nenumarate fapte de milostenie, in vremuri de primejdie mai ales, asa cum este infatisat pe icoanele pictate in ctitoria sa de la Putna. Sfantul Cuvios Daniil Sihastrul i-a fost parinte si povatuitor duhovnicesc si intelept sfatuitor in ceasurile sale de rugaciune si veghe. Deopotriva, a fost om al intelepciunii si dreptatii, precum si al iubirii si iertarii: „Te-am iertat si toata mania si ura am alungat-o cu totul din inima noastra”, scria voievodul, adresandu-se boierului sau Mihu, unul dintre cei care participasera la uciderea parintelui sau. Gandul mortii pururea l-a avut in minte, caci pentru el moartea era, potrivit invataturii crestine, o stramutare „de la cele vremelnice” catre „locasurile de veci”, asa cum el insusi a pus sa se scrie pe piatra sa de mormant, pregatita cu 12 ani inainte de moarte.
„O pace mareata ce se boltea asupra intregei tari pe stalpii puternici ai biruintelor sale...”
Mormantul lui Stefan cel Mare de la Manastirea Putna este strajuit de o candela pururea aprinsa, unde credinciosii isi pleaca genunchiul cu evlavie si rugaciune catre Milostivul Dumnezeu. Maritul Voievod Stefan cel Mare si Sfant ramane, peste veacuri, o pilda de adevarat conducator de tara, stapanit permanent de credinta si iubirea de Biserica stramoseasca si mai de tara. În istoria lui Stefan cel Mare, Nicolae Iorga spunea „În ziua de 2 iulie 1504 Stefan-voda cel Mare se stingea de o moarte blanda la Suceava, in desavarsita pace mareata ce se boltea asupra intregei tari pe stalpii puternici ai biruintelor sale. Pentru cea din urma oara portile cetatii se deschideau inaintea acelui ce luptase barbateste cea mai grea din luptele sale. Boierii calari, in haine de ursinic si aur, unii batrani ca si stapanul adormit, ceilalti in toata puterea vrastei sau in avantulincrezator al tineretelor, inconjurau sicriul infasurat in scumpe stofe. Sulitile ostasilor se ridicau drepte in vazduhul limpede, zambitor al zilei de vara. Alaiul strabatea holdele grele de bogatie, in drumul spre Manastirea Putnei. Din turnul de straja de asupra portii clopotele prindeau a vui de jale. Soborul intreg al Moldovei, sub mitrele scanteietoare de pietre scumpe, mitropolitul, episcopul de Roman, mitropolit si el, al Tarii-de-Jos, episcopul de Radauti, egumenii care putuse sa se incinga pentru aceasta lunga cale primeau in cantarile iertarii de pacate pe stapanul tuturora. Vesnica pomenire se cerea pentru acela care se facuse vrednic a fi pomenit de neamul sau in vecii vecilor. Apoi intunerecul gropnitii umbrea tot mai mult fata poruncitoare, acum inseninata, si pletele albe, rare ale batranului. Si, pe cand lacrimile brazdau cele mai aspre obrazuri, minunata lespede de marmurasapata pecetluia micul mormant in care incapuse totusi ramasitele Celui Mare. Domnise aproape cincizeci de ani, o jumatate de veac. Venise tanar, in vijelia navalirii, ca sa razbune pe ai sai, ca sa-si intemeieze viata si ca sa traga zid de vitejie in jurul tarii sale de mostenire. De atunci toate drumurile spre hotarele dusmane fusese batute de copitele cailor ostirii sale. Dar peste sabia lui minunata apasa o mana sigura, stapanita de un gand cuminte. I-a fost totdeauna mila de sangele oamenilor varsat in zadar. A adus cu dansul randuiala si buna carmuire. Oastea aceea ale carei steaguri ii fluturau deasupra sicriului el o inchegase, el o faurise, ca pe o singura arma menita sa invinga totdeauna. Boierilor acelora ce-l intovaraseau inainte de a-si lua hotaratorul ramas bun el li statornicise chemarile si drepturile. Secerand buruiana rosie a vremilor de restriste si?nelegiuire, el curatise tarana ce bause sangele nevinovat, coborand in ea sfinte temelii de biserica. Vladicilor ce se rugau acum la Dumnezeu pentru sufletul sau el li pusese mitra pe cap, dupa ce stiuse ca se cuvine s-o poarte. Gandul lui de intelepciune se stinsese in sfarsit, sau, mai curand, el se cobora ca o raza de bucurie asupra tuturora, trecea ca o binecuvantare asupra bogatiei lanurilor si fremata ca o amenintare pentru vrajmasii viitorului prin frunza padurilor ce ocrotisera si menisera luptele invingatoare. Glasul lui nu se mai auzea insa, si icoana lui nu mai statea inaintea nimanuia.”
Oficialitatile nu s-au mai inghesuit la slujba prilejuita de implinirea a 507 ani de la moarte lui Stefan cel Mare
Cuvinte cheie: sarbatoare, stefan cel mare, oficialitati, roman, valoros, aniversareAverile rectorilor
Va intrebati ce bani invart sefii universitatilor de stat din Iasi? De departe cel mai avut rector este cel al Universitatii de Medicina si Farmacie “Gr.T.Popa”, prefesorul Vasile Astarastoae. Nu are case luxoase sau masini de fite, ci se lauda cu salariile pe care le incaseaza lunar pentru ca ocupa simultan mai multe functii. Pe langa faptul ca este rector la UMF, Astarastoae mai este si Presedintele Colegiului Medicilor din Romania, Presedintele Colegiului Medicilor din Iasi, dar si director al IML Iasi. Pentru toate aceste fucntii Astarastoae castiga peste 220 de euro in fiecare zi. In privinta datoriilor, conform declaratiilor de avere ale rectorilor de la universitatile de stat din Iasi, completate in anul 2009, profesorul Vasile Isan, rector al Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” este singurul care are de platit la banci. Acesta insa compeneseaza la capitolul “bunuri”. Are carti in valoare de 220.000 de lei. La acest capitol, cel mai bine sta profesorul universitar doctor Ion Giurma, rectorul Universitatii Tehnice " Gheorghe Asachi". Are nici mai mult, nici mai putin decat patru imobile, doua apartamente si o casa de locuit in Iasi dar si o casa de vacanta in localitatea Barnova. In privinta masinilor, Giurma are un Opel Astra anul de fabricatie 2002, pe care l-a cumparat in 2003. Rectorul de la Universitatea Tehnica se poate mandri cu faptul ca nu are datorii la stat, ba, mai mult, are stransi bani pentru zile negre pe care i-a depozitat in trei conturi bancare: 28.900 de lei la BCR, 16.800 de euro la BRD, si tot la BRD un cont de 250.000 de lei. In privinta salariului, acesta ridica anual suma de 204.101 lei, ceea ce inseamna un venit lunar de peste 17.000 de lei. Daca se adauga si venitul de aproape 63.000 de lei pe an al sotiei, bani pe care ii incaseaza de pe postul de director Resurse Umane chiar la Universitatea unde sotul este rector, familia Giurma este de invidiat. Trebuie luate in calcul, de asemnea, si veniturile pe care rectorul Ion Giurma le ia din alte surse, pentru faptul ca este membru al Academiei Romane, precum si pentru ca este membru in comisia de doctorat, dar si la Apele Romane. Conform declaratiei de avere completata in 2009, Giurma mai ridica, pe langa salariul si suma de 61.400 de lei pe an, tocmai din activitatile enuntate anterior. “Toata aceasta avere o strang de zeci de ani, de cand traiesc. De cand sunt rector nu am facut nimic. In privinta bijuteriilor sau a tablourilor nu am, pentru ca nu sunt pasionat de astfel de lucruri”, a declarat profesorul Ion Giurma, rectorul Universitatii Tehnice. Daca Giurma se mandreste cu casele si conturile in banca pe care le are, colegul sau de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, profesorul Vasile Isan a pus pret pe hrana sufletului si a strans din 1976 si pana in 2009, carti in valoare de 220.000 de lei. Mai mult, la capitolul “bunuri sub forma de metale pretioase, bijuterii, obiecte de arta si de cult a caror valoare depaseste 5000 de euro, pe langa carti, Isan a mai trecut in declaratia de avere completata in 2009, “alte categorii”, bunuri pe care le-a adunat in intervalul 2000-2009, in valoare de 160.000 de lei. La capitolul bunuri imobile, rectorul de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” nu sta deloc rau. Are trei terenuri, unul agricol in Ciurea, de 1000 de metri patrati, si doua in Iasi, unul tot agricol, de 570 metri patrati si unul intravilan de 280 de metri patrati. In privinta apartamentelor, Isan are unul in Iasi si unul in Bucuresti. Familia Isan se deplaseaza cu un autoturism Toyota, anul de fabricatie 2007. Dintre toti rectorii de la universitatile de stat din Iasi care si-au completat declaratiile de avere, Isan este singurul care are datorii. In 2004 a contractat un credit de la BRD in valoare de 65.572,33 euro, iar in 2007 a mai contractat un credit, de la aceeasi banca, in valoare de 53.221,4 lei. Ambele credite sunt scadente in anul 2014. Contactat de reporterii 7est, profesorul Vasile Isan nu a raspuns la telefon. Vasile Astarastoae, venit anual de 330.681 lei La o prima vedere, declaratia de avere a rectorului de la Univeristatea de Medicina si Farmacie, “GR.T.Popa”, profesorul Vasile Astarastoae nu este iesita din comun. Are doua apartamente in Iasi, unul cumparat in 1982, si altul in 2006. Ca orice om prevazator, are stransi 115.305 lei. In privinta datoriilor, Astarastoae spune ca nu are. Referitor la veniturile anuale, rectorul UMF este de departe cel mai bogat. Asta si pentru ca ocupa simultan mai multe functii, printre care cea de presedinte al Colegiului Medicilor din Romania, director al IML Iasi, dar si presedintele Comisiei de Arbitraj la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Intrebat cum reuseste sa indeplineasca in acelasi timp atatea functii, Vasile Astarastoae spune ca rezultatele vorbesc. “Trebuie evaluate rezultatele, cat timp colegii ma aleg sa ocup aceste functii, inseamna ca ele sunt bune”, a declarat rectorul UMF, profesorul Vasile Astarastoae. Rectorul Universitatii Agronomice, profesorul Gerard Jitareanu incaseaza anual mai multi bani din activitatea de cercetare, consultanta si examinare decat din functia de rector. Insumand insa cele doua tipuri de venit, anual Jitareanu ridica o suma frumusica 314.565 de lei, ceea ce il plaseaza pe locul doi la capitolul venituri in randul rectorilor de la universitatile de stat din Iasi, care si-au completat declaratiile de avere si le-au facut publice. In privinta averii, Jitareanu are un teren agricol in Botosani, mostenit, in suprafata de 1,78 ha. In anul 2000, impreuna cu sotia a mai cumparat un teren agricol in Iasi, cu o suprafata de 0,20 ha. La trei ani distanta, in 2003, familia Jitareanu a cumparat o casa de locuit in Iasi, de 128 metri patrati. Rectorul de la USAMV conduce un autoturism marca Ford Mondeo, fabricat in 2001, si pe care l-a cumparat in 2004. La fel ca si ceilalti rectori, si Jitareanu are trei depozite bancare, doua in lei si unul in euro, la BRD. “Datele care sunt trecute in declaratia de avere completata in 2009 sunt aceleasi si in prezent. Nu s-a modificat nimic. Am aceleasi terenuri, aceleasi conturi bancare, nu am vandut nimic. In privinta salariului, acesta este la fel, ca doar nu-a schimbat grila de salarizare”, a declarat profesorul Gerard Jitareanu. Singurul rector a carui declaratie de avere nu este postata pe site-ul institutiei este profesorul Viorel Munteanu, de la Universitatea de Arte “George Enescu”. Acesta spune ca a trimis declaratia de avere la ANI. “Daca vreti informatii sau va intereseaza ceva anume din declaratia mea de avere va rog sa va adresati ANI. Nu am cum sa va dau informatii in acest moment, pentru ca Senatul nu a decis inca modalitatea de comunicare a datelor din declaratiile de avere”, a declarat profesorul Viorel Munteanu, rectorul Universitatii de Arte “George Enescu”. Veniturile anuale ale rectorilor din Iasi, conform ultimelor declaratii de avere postate pe site-urile institutiilor unde lucreaza Nume si prenume Salariu UniversitateaVasile Astarastoae 339.681 lei/an UMF Gerard Jitareanu 314.565 lei/an USAMVVasile Isan 235.859 lei /an UAICVeniturile anuale ale rectorilor din Iasi, conform ultimelor declaratii de avere postate pe site-urile institutiilor unde lucreaza Nume si prenume Salariu UniversitateaVasile Astarastoae 339.681 lei/an UMF Gerard Jitareanu 314.565 lei/an USAMVVasile Isan 235.859 lei /an UAICCuvinte cheie: avere, recor, universitate, astarastoae, isan, giurma, jitareanu, munteanu