Einstein a avut dreptate! Din nou!

Teoria relativitatii generale, elaborata de Albert Einstein si publicata în 1915, a fost din nou verificata cu ocazia studiului unei perechi de stele ciudate aflate la 7.000 de ani-lumina departare de Pamânt. Este, spun oamenii de stiinta, cel mai dificil test prin care a trecut pâna acum celebra teorie, care, iata, si-a dovedit înca o data valabilitatea.

Oamenii de stiinta se asteapta oricând ca, în anumite conditii, modelul propus de Einstein pentru a descrie gravitatia la scara foarte mare, la nivelul structurilor cosmosului, sa nu fie valabil; de aceea, studiile asupra unor sisteme de corpuri ceresti sunt prilejuri de verificare a valabilitatii teoriei.

Cel mai recent studiat „laborator natural de testare” este un sistem de doua stele îndepartate, una dintre ele fiind o masiva stea neutronica, cealalta o pitica alba. Forta gravitationala extrem de intensa exercitata de steaua masiva a pus la încercare teoria relativitatii generale. 

În cadrul sistemului studiat, numit PSR J0348+0432,  steaua masiva este un pulsar - o stea neutronica rotitoare, cu masa de doua ori mai mare decât cea a Soarelui. Ea si însotitoarea ei, steua pitica alba, se rotesc una în jurul celeilalte (efectuând un tur complet al orbitei la fiecare 2 ore si jumatate), iar conditiile specifice acestui sistem au pus teoria relativitatii generale la cele mai grele încercari de pâna acum.

Însa observatiile astronomice facute s-au potrivit cu predictiile teoriei.

Într-un astfel de sistem, au loc fenomene precum micsorarea orbitelor si emisia de unde gravitationale, care elimina energie din sistem. Masurând foarte precis timpul în care ajung la instrumentele de masura undele radio emise de pulsar, pe o perioada lunga de timp, astronomii pot determina ritmul micsorarii orbitei si cantitatea de radiatie gravitationala emisa.

Masa mare a stelei neutronice, apropierea dintre orbitele celor doua stele si faptul ca steaua însotitoare este o pitica alba si nu o alta stea neutronica alcatuiesc un ansamblu unic de conditii pentru testarea unor teorii alternative ale gravitatiei. 

În conditiile extreme ale acestui sistem, unii oameni de stiinta au crezut ca ecuatiile relativitatii generale nu vor putea prezice cu exactitate cantitatea de radiatie gravitationala emisa, si astfel vor afecta estimarile cu privire la viteza micsorarii orbitelor.

Alte teorii ale gravitatiei, s-au gândit ei, s-ar fi putut dovedi mai corecte în conditiile deosebite ale acestui sistem stelar.

Dar, spre surprinderea echipei internationale de astronomi care a realizat studiile, teoria relativitatii generale „s-a tinut bine”: predictiile ei s-au dovedit corecte, permitând astronomilor sa afle multe informatii interesante despre acest sistem extrem. Rezultatele cercetarilor au fost publicate în jurnalul Science.

descopera.ro

Articolul original

Reputaţia de Don Juan a lui Einstein. La un moment dat, a iubit si mama si fiica

Einstein nu avea reputatia unuia dintre cei mai fideli soti. În anul 1902, a avut o fetita fara sa fie casatorit – pe Lieserl, si ulterior a luat-o de sotie pe mama acesteia. În timpul mariajului cu Mileva Maric, între anii 1903 si 1919, cuplul parea însufletit de multa dragoste. Albert i-a scris Milevei: „Cât de fericit sunt pentru ca am descoperit în tine o persoana la fel de puternica si de independenta cum sunt eu însumi”.

În pofida afectiunii reciproce, hoinarelile lui Albert i-au purtat pasii pe carari interzise. În timpul unei calatorii la Berlin, în anul 1912, el a cunoscut-o pe Elsa, o verisoara îndepartata, si a început o relatie de dragoste adulterina. Elsa l-a îngrijit în perioada de boala din 1917 si, doi ani mai târziu, în 1919, cei doi s-au casatorit, dupa ce s-a pronuntat sentinta definitiva a divortului de Mileva.

S-a spus ca savantul a avut numeroase aventuri amoroase si în timpul mariajului cu Elsa. Au existat zvonuri conform carora Albert nu ar fi fost atras doar de Elsa, ci si de fata acesteia, Lise. S-a mai spus ca se casatorise cu Elsa (mai în vârsta) numai dupa ce fusese refuzat de catre Lise (mai tânara, caci avea 22 de ani pe vremea aceea).

Einstein era prolific atât în discursurile verbale, cât si în cele scrise, si chiar se întrezarea o nota de romantism în cuvintele sale, în special când faceau referire la persoanele de sex opus. Unul dintre biografi a descris atractia pe care femeile o simteau în preajma lui Einstein ca fiind magnetica. În timpul casatoriei cu Elsa, a întretinut o strânsa prietenie cu Betty Neumann, o nepoata a unei cunostinte. Într-o scrisoare adresata domnisoarei Neumann din ianuarie 1924, Einstein foloseste un ton cât se poate de magulitor: „Din moment ce nu pot alerga dupa tine, unica mea speranta ramâne sa te întâlnesc accidental… râzi de mine, batrânul pisicher, si gaseste-ti pe cineva cu zece ani mai tânar, care sa te iubeasca la fel de mult ca mine”. A doua sotie, Elsa, îi îngaduia lui Albert întâlniri ocazionale cu Betty Neumann, ceea ce se poate sa fi constituit unul dintre motivele pentru care mariajul a durat pâna la moartea ei, în 1936.

Spre anii batrânetii, Einstein a avut si alte aventuri. O secretara pe nume Helen Dukas, femeie de origine svaba din sud-vestul Germaniei, a emigrat împreuna cu el în Statele Unite. Începuse sa lucreze pentru el în 1928, iar legatura a durat pâna în clipa mortii lui. Pe lânga îndatoririle de secretara, Dukas arhiva si colecta diversele articole scrise de savant, i-a fost o prietena foarte apropiata si, dupa cum spun unii, relatia lor nu s-a limitat doar la domeniul profesional. Helen Dukas a avut grija de Albert dupa moartea sotiei acestuia, Elsa.

Ultima aventura a lui Einstein a fost, se pare, Johanna Fantova, o bibliotecara de la Universitatea Princeton, care mai târziu s-a mutat în casa lui din strada Mercer. Cei doi s-au cunoscut de fapt la Berlin, în anul 1929, iar Fantova s-a mutat la Princeton în anul 1939. Pe lânga faptul ca au aranjat împreuna biblioteca personala a savantului, între cei doi parea ca exista o relatie mai apropiata. În ultimii ani din viata erau mereu vazuti împreuna, în sejururi pe mare sau asistând la concerte. Fantova a pastrat toate notitele si poeziile scrise de Einstein, pe care mai târziu le-a publicat în diferite colectii.

historia.ro

Articolul original