Reteta lui Costachel cu recomandarea Paharnicului

Nu pot sa spun despre aceste canapele de foie gras cu mere decat ca reprezinta un aperitiv cald tare simplu de facut si extrem de elegant. Adica numai bun de pus in fata unor musafiri stransi in jurul unei mese festive, indiferent cat de mofturosi ar fi dumnealor. Le veti inchide gura cat ati clipi, iar faima dumneavoastra de gazda extraordinara va creste exponential. Si asta cu pretul a maximum 15 minute de munca.

Ce va trebuie?

Cam 1/2 bagheta (ma refer la painea frantuzeasca, bien sûr), 250 g foie gras proaspat, 2 mere renete (alea galbene cu coaja urata, dar care-s perfecte pentru gatit), vreo 20 g unt, putin otet balsamic, nitica zeama de lamaie, piper boabe.

Mai intai, puneti foie gras-ul cateva minute la congelator, sa se intareasca un pic. Il veti putea taia felii mult mult mai frumoase apoi. Si retineti tertipul, ca e valabil si pentru piept de pui, de pilda.

Curatati merele, taiati-le felii, ungeti-le cu zeama de lamaie, sa nu se oxideze. Taiati si painea, felii de-un deget, pastrati-le pe cele mai frumoase 8.

Incingeti untul intr-o tigaie antiaderenta, caliti feliile de mere, pe ambele parti. Cand incep sa se inmoaie, sunt gata. Dati-le deoparte si tineti-le la cald.

Taiati ficatul in 8 felii cat mai frumoase. Incingeti din nou tigaia, puneti transele de foie gras si caliti-le la foc viu, cam 1 minut pe fiecare parte. Stropiti cu otetul balsamic si inchideti focul.

Prajiti feliile de paine, puneti pe fiecare cate o felie de foie gras, deasupra marul, rasniti ceva piper si serviti imediat. (Costachel - http://costachel.ro)

Vinul de azi este fara indoiala o mica bijuterie dar si o premiera pentru crama stirbey, un producator care ne-a obisnuit, de mai bine de zece ani, doar cu vinuri seci. Aceasta Tamaioasa Romaneasca dulce seamana cu un eiswein: are o concentratie mica de alcool, mult zahar si note aromatice intense. Culoarea vinului este galbena cu irizatii de chihlimbar iar nasul este foarte expresiv, cu arome de petale de trandafir, tamaie si soc. Gustul este dulce cu tuse citrice, corpul vinului e suplu si elegant iar aciditatea sustine perfect zaharul rezidual. Notele predominante sunt cele de miere de albine, mere coapte si fructe confiate. Orice desert ar fi onorat sa stea alaturi de un asemenea vin iar foie gras-ul propus de Costachel nu face exceptie. (Paharnicul - http://paharnicul.winespot.ro)

Articolul original

Rețeta lui Costăchel cu recomandarea Paharnicului

Un fel de suma a mâncarurilor cu orez pre-pascale, acest pilaf de urzici cu ciuperci e, totusi, destul de greu de bagat la capitolul „variante” ale vreunei alte preparatii. În plus, pare predestinat sa înlature prejudecata conforma careia n-ai cum sa te saturi din mâncaruri de post. E greu sa te opresti din mâncat odata ce-ai apucat sa-l gusti, iar dupa el nici ca-ti mai trebuie altceva.
Pentru demonstratie, pregatiti dumneavoastra 300 g urzici, 500 g ciuperci, 1-2 morcovi, 3 cani de orez, 1 ceapa uscata, 2 legaturi de ceapa verde, 1 legatura de usturoi verde (sau poate una de leurda), marar si patrunjel, ulei, sare si piper.
Mai întâi urzicile: bine de tot spalate, oparite 2-3 minute în apa cu sare si puse la scurs (dar pastrati 6 cani din apa în care au fiert).
Pâna se racoresc, spalati si taiati restul ingredientelor si puneti-le la calit, în ulei: mai întâi ceapa uscata si morcovul, apoi ciupercile. Când a scazut de tot zeama lasata de ele, adaugati ceapa verde, usturoiul si urzicile, amestecati de vreo câteva ori, sa-si prinda putin gust de prajeala, turnati orezul, înca 2-3 minute de amestecare si, în fine, stingeti cu zeama în care ati oparit urzicile.
Sarati, piperati si puneti capacul. Dupa vreo 5 minute adaugati si verdeata tocata, acoperiti la loc si, dupa alte 5 minute, stingeti focul, pentru ca orezul sa se umfle linistit în aburii lui si sa nu se terciuiasca (capacul ramâne pus, fireste!).
La cuptor, descoperit, desigur ca si acest pilaf de urzici cu ciuperci o sa fie si mai gustos (e regula generala), numai ca atunci o sa va trebuiasca vreo 7-8 cani de lichid (depinde si de diametrul vasului, adica de viteza de evaporare). (Costachel - http://costachel.ro)

Soiul Friulano, originar din regiunea Collio din nord-estul Italiei, este o ruda mai putin cunoscuta a Sauvignon Blanc-ului. Vinul obtinut din acest soi este însa unul absolut memorabil. Culoarea este galbena aurie, stralucitoare. Nasul debuteaza cu flori de salcâm si soc plus ceva note de vanilie. Vinul are o aciditate moderata si un corp subtire dar elegant. Gustul este predominant centrat pe caise, cirese albe si alune crude. Postgustul citric, cu note putin dulcege, ofera un final ierbos cu subtile insertii amarui. Un vin care se potriveste de minune cu pilaful de post propus de Costachel. (Paharnicul - http://paharnicul.winespot.ro)

Articolul original