Nu suntem singuri în Univers: au fost descoperite cele mai convingătoare dovezi ale existenţei vieţii pe Marte

O noua cercetare asupra unor minerale descoperite în subteranul planetei Marte anunta ca acestea constituie „cea mai convingatoare dovada” ca Planeta Rosie ar fi putut gazdui forme de viata.

Cercetatorii de la Natural History Museum din Londra si de la Universitatea Aberdeen afirma ca ingredientele esentiale vietii ar fi putut exista într-o zona aflata pâna la 5 kilometri adâncime pentru cea mai mare parte din istoria planetei.

Cercetatorii au folosit date colectate de NASA si de ESA pentru a realiza acest studiu, ce a fost publicat în jurnalul stiintific Nature Geoscience.

Oamenii de stiinta afirma ca cercetarea ofera noi dovezi în favoarea teoriei existente ce postuleaza ca Marte ar fi putut gazdui viata gratie microorganismelor aflate sub suprafata planetei.

Atunci când meteoritii lovesc suprafata planetei Marte, explica expertii, acestia joaca rolul de „sonde naturale”, aducând la suprafata roci din subsol. Craterul McLaughlin este una din zonele de interes studiate de cercetatori.

„Nu stim cum a aparut viata pe Pamânt, însa este plauzibil ca ea sa fi aparut în subteran, protejata de conditiile dificile care existau la suprafata planetei în perioada de început a Pamântului”, explica Joseph Michalski, coordonatorul studiului si totodata geolog la Natural History Museum.

„Din nefericire, dovezile geologice din perioada de început a Pamântului nu sunt bine conservate, astfel ca e posibil sa nu aflam niciodata care au fost procesele care au dus la aparitia vietii pe Pamânt si nici cum a avut loc evolutia la început”, a adaugat Michalski. „Fie ca dovezile geologice de pe Marte atesta existenta vietii sau nu, analizând aceste tipuri de roci ne va permite sa învatam foarte multe lucruri despre procesele chimice ce au avut loc în primele etape ale sistemului solar. În aceasta lucrare oferim dovezi ce argumenteaza în favoarea explorarii subsolului martian, nu doar a suprafetei. Dar nu cred ca ar trebui sa foram în subsolul martian pentru a cauta forme de viata stravechi, ci cred ca este mai bine sa studiem rocile aduse la suprafata în mod natural, în urma impactului meteoritilor. De asemenea, recomand cercetarea bazinelor în care fluidele au iesit la suprafata”, spune Michalski.

Profesorul John Parnell, coautor al studiului si totodata geochimist la Universitatea Aberdeen, afirma ca „aceasta cercetare demonstreaza modul în care studiile asupra Terrei si cele asupra planetei Marte depind unele de celelalte.  Pentru ca am observat microbi traind sub continentele si oceanele Pamântului, am putut sa lansam ipoteze referitoare la formele de viata care au existat în trecut pe Marte, ceea ce ne permite la rândul sau sa întelegem modul în care au supravietuit pe Pamânt primele forme de viata”.

Rocile din craterul McLaughlin par sa fie formate din argile si minerale care au fost modificate de actiunea apei, elementul esential pentru existenta vietii. „Stim din multe studii efectuate pe Terra ca o proportie substantiala din formele de viata de pe planeta noastra traiesc sub suprafata planetei, iar în craterul McLaughlin putem observa conditii similare sub suprafata martiana. Nu exista niciun motiv sa nu existe si acum bacterii sau alti microbi care traiesc la mari adâncimi sub suprafata planetei Marte. Ar putea trai datorita hidrogenului, ceea ce fac si microbii aflati sub suprafata Terrei”, spune profesorul John Parnell.

„Stim din istoria Pamântului ca planetele au parte de conditii traumatizante, cum ar fi bombardamente cu meteoriti si ere glaciare, momente în care formele de viata pot supravietui daca se afla sub pamânt. Asadar, merita cercetat daca subsolul martian contine dovezi ce atesta existenta formelor de viata, asa cum merita cercetat si subsolul planetei noastre. Pe Pamânt e mult mai usor -- astfel ca trebuie sa gasim o metoda ingenioasa pentru a face acelasi lucru pe Marte”, a mai explicat Parnell.

„Desi noi traim pe suprafata planetei Pamânt, viata nu a originat aici, ci sub pamânt. Abia dupa ce viata s-a dezvoltat sub suprafata planetei aceasta a început sa se extinda usor, ajungând si la suprafata. De fapt, exista atât de multe forme de viata sub suprafata planetei noastre încât noi suntem neobisnuiti prin faptul ca traim la suprafata”, a concluzionat Parnell.

descopera.ro

Articolul original

Misterioasele „cercuri ale zânelor” descoperite în deşert şi-au găsit rezolvarea!

Oamenii de stiinta au identificat „artistii” care produc bizarele cercuri ce pigmenteaza desertul Namib. Misterioasele creaturi care realizeaza aceste „cercuri ale zânelor” se aflau chiar la picioarele cercetatorilor: termitele!

Purtând numele de „cercuri ale zânelor”, aceste desene apar în tiparuri regulate de-a lungul unei fâsii subtiri din desertul Namib, aflate între Angola si Africa de Sud, si se mentin intacte timp de câteva decenii. Cauza acestor cercuri a fost îndelung dezbatuta de cercetatori, dar acum un nou studiu publicat în jurnalul Science sugereaza ca responsabila este o specie de termita de desert, Psammotermes allocerus.

De-a lungul timpului, cercetatorii au propus mai multe idei pentru rezolvarea acestui mister, de la „plante care se autoorganizeaza” pâna la furnici carnivore. Si termitele au fost propuse ca solutie, dar pâna de curând nu existau dovezi în favoarea acestei ipoteze.

Studiind bizarele tiparuri, biologul Norbert Juergens de la Universitatea Hamburg a observat ca întotdeauna când vedea un astfel de cerc, în apropiere se gaseau si termite de nisip.

Juergens a masurat cantitatea de apa din solul aflat în mijlocul cercurilor în perioada cuprinsa între 2006 si 2012. Biologul a descoperit ca în primii 100 ce centimetri de sol se gaseau mai bine de 5 centimetri de apa, chiar si în cele mai uscate perioade ale anului. Umiditatea solului sub primii 40 de centimetri era de 5% sau mai mare de-a lungul unei perioade de 4 ani.

Juergens a banuit ca, fara o iarba care sa absoarba apa de ploaie si sa o elibereze înapoi în atmosfera prin procesul de evaporare, toata apa se acumula în solul poros. Astfel, aceasta sursa de apa ar fi fost suficienta pentru a mentine termitele în viata si active în timpul anotimpului uscat, permitând totodata ierbii sa supravietuiasca la marginea cercului.

Biologul a studiat toate organismele ce se gaseau în apropierea „cercurilor zânelor”. Singura fiinta pe care a identificat-o în mod constant în apropierea majoritatii cercurilor era termita de nisip. De asemenea, cercetatorul a descoperit ca majoritatea cercurilor contineau straturi de nisip cimentat, de materiale obtinute de la plante si de tuneluri subterane, toate semne ale prezentei termitei de nisip.

Omul de stiinta a identificat alte câteva specii de termite si trei specii de furnica în zona cercurilor misterioase, însa acestea nu se gaseau în preajma tuturor cercurilor studiate.

„Comportamentul termitelor constituie un exemplu de «inginerie a ecosistemului»”, scrie Juergens în cercetarea publicata în Science. Insectele par sa se hraneasca cu iarba ce formeaza cercurile caracteristice, sugereaza studiul. Cercetatorul nu identifica motivul pentru care termitele au ales sa realizeze forme circulare.

Yvette Naude, de la Universitatea Pretoria din Africa de Sud, afirma ca „studiul lui Juergens este o contributie utila în dezbaterea asupra originii cercurilor zânelor”. Cu toate acestea, Naude subliniaza ca „studiul lui Juergens nu explica motivul ce provoaca mortalitatea subita a plantelor, adica motivul ce duce la formarea cercurilor zânelor”.

Solul din interiorul cercurilor zânelor pare sa fie modificat astfel încât plantele nu pot supravietui, pe când de regula termitele îmbogatesc solul, facându-l mai bun pentru plante, explica Naude. Juergens crede ca termitele rontaie radacinile plantelor, motiv pentru care centrul cercurilor este lipsit de vegetatie.

Desi este posibil ca termitele nu creeze aceste cercuri, ci doar sa traiasca în ele, Juergens a descoperit ca acestea erau prezente si în cele mai timpurii etape ale formarii lor, înainte ca iarba sa fi murit la suprafata. De-a lungul vietii, termitele manânca iarba de marginea cercului, largindu-l. (descopera.ro)

Articolul original

Sute de sfere misterioase, descoperite într-un templu mexican. Cercetătorii n-au nicio explicație

 Sute de sfere stralucitoare de culoare aurie au fost descoperite într-o camera ascunsa sub Templul ?arpelui Înaripat din Mexic. 

Cercetatorii de la Institutul Na?ional de Antropologie ?i Istorie din Mexic au descoperit, într-o camera ascunsa sub Templul ?arpelui Înaripat, sute de sfere stralucitoare de culoare aurie. Oamenii de ?tiin?a n-au reu?it sa stabileasca pâna acum rolul acestor sfere, scrie Daily Mail. 

Sferele misterioase au fost descoperite cu un robot miniatural, care a scanat cu raze infraro?ii tunelurile construite sub Templul ?arpelui Înaripat. Ele dateaza de acum 2.000 de ani au spus cercetatorii. 

Sferle sunt facute din lut ?i au diamentre cuprinse între 4 ?i 13 centimetri. 

Articolul original

Nu suntem singuri in Univers: au fost descoperite cele mai convingatoare dovezi ale existentei vietii pe Marte

O noua cercetare asupra unor minerale descoperite in subteranul planetei Marte anunta ca acestea constituie „cea mai convingatoare dovada” ca Planeta Rosie ar fi putut gazdui forme de viata.

Cercetatorii de la Natural History Museum din Londra si de la Universitatea Aberdeen afirma ca ingredientele esentiale vietii ar fi putut exista intr-o zona aflata pana la 5 kilometri adancime pentru cea mai mare parte din istoria planetei.

Cercetatorii au folosit date colectate de NASA si de ESA pentru a realiza acest studiu, ce a fost publicat in jurnalul stiintific Nature Geoscience.

Oamenii de stiinta afirma ca cercetarea ofera noi dovezi in favoarea teoriei existente ce postuleaza ca Marte ar fi putut gazdui viata gratie microorganismelor aflate sub suprafata planetei.

Atunci cand meteoritii lovesc suprafata planetei Marte, explica expertii, acestia joaca rolul de „sonde naturale”, aducand la suprafata roci din subsol. Craterul McLaughlin este una din zonele de interes studiate de cercetatori.

„Nu stim cum a aparut viata pe Pamant, insa este plauzibil ca ea sa fi aparut in subteran, protejata de conditiile dificile care existau la suprafata planetei in perioada de inceput a Pamantului”, explica Joseph Michalski, coordonatorul studiului si totodata geolog la Natural History Museum.

„Din nefericire, dovezile geologice din perioada de inceput a Pamantului nu sunt bine conservate, astfel ca e posibil sa nu aflam niciodata care au fost procesele care au dus la aparitia vietii pe Pamant si nici cum a avut loc evolutia la inceput”, a adaugat Michalski. „Fie ca dovezile geologice de pe Marte atesta existenta vietii sau nu, analizand aceste tipuri de roci ne va permite sa invatam foarte multe lucruri despre procesele chimice ce au avut loc in primele etape ale sistemului solar. In aceasta lucrare oferim dovezi ce argumenteaza in favoarea explorarii subsolului martian, nu doar a suprafetei. Dar nu cred ca ar trebui sa foram in subsolul martian pentru a cauta forme de viata stravechi, ci cred ca este mai bine sa studiem rocile aduse la suprafata in mod natural, in urma impactului meteoritilor. De asemenea, recomand cercetarea bazinelor in care fluidele au iesit la suprafata”, spune Michalski.

Profesorul John Parnell, coautor al studiului si totodata geochimist la Universitatea Aberdeen, afirma ca „aceasta cercetare demonstreaza modul in care studiile asupra Terrei si cele asupra planetei Marte depind unele de celelalte.  Pentru ca am observat microbi traind sub continentele si oceanele Pamantului, am putut sa lansam ipoteze referitoare la formele de viata care au existat in trecut pe Marte, ceea ce ne permite la randul sau sa intelegem modul in care au supravietuit pe Pamant primele forme de viata”.

Rocile din craterul McLaughlin par sa fie formate din argile si minerale care au fost modificate de actiunea apei, elementul esential pentru existenta vietii. „Stim din multe studii efectuate pe Terra ca o proportie substantiala din formele de viata de pe planeta noastra traiesc sub suprafata planetei, iar in craterul McLaughlin putem observa conditii similare sub suprafata martiana. Nu exista niciun motiv sa nu existe si acum bacterii sau alti microbi care traiesc la mari adancimi sub suprafata planetei Marte. Ar putea trai datorita hidrogenului, ceea ce fac si microbii aflati sub suprafata Terrei”, spune profesorul John Parnell.

„Stim din istoria Pamantului ca planetele au parte de conditii traumatizante, cum ar fi bombardamente cu meteoriti si ere glaciare, momente in care formele de viata pot supravietui daca se afla sub pamant. Asadar, merita cercetat daca subsolul martian contine dovezi ce atesta existenta formelor de viata, asa cum merita cercetat si subsolul planetei noastre. Pe Pamant e mult mai usor -- astfel ca trebuie sa gasim o metoda ingenioasa pentru a face acelasi lucru pe Marte”, a mai explicat Parnell.

„Desi noi traim pe suprafata planetei Pamant, viata nu a originat aici, ci sub pamant. Abia dupa ce viata s-a dezvoltat sub suprafata planetei aceasta a inceput sa se extinda usor, ajungand si la suprafata. De fapt, exista atat de multe forme de viata sub suprafata planetei noastre incat noi suntem neobisnuiti prin faptul ca traim la suprafata”, a concluzionat Parnell.

(sursa: descopera.ro)

Cuvinte cheie: suntem, singuri, in Univers, au fost, descoperite, cele, mai, convingatoare, dovezi, ale, existentei, vietii, pe Marte

View the original article here

Motociclete furate din Italia descoperite de politistii de frontiera ieseni

Un barbat de 47 de ani a fost prins in timp ce transporta trei motociclete furate din Spania. Prins in flagrant, barbatul nu a avut cum sa se scuze si a recunoscut ca a primit 500 de euro, ca sa duca motocicletele in Republica Moldova. Politistii de frontiera i-au intocmit dosar penal pentru tainuire la furt, iar cercetarile continua pana la identificarea persoanei care l-a platit ca sa se ocupe de transport.

Politistii de frontiera din cadrul Sectorului Politiei de Frontiera Raducaneni, in timpul executarii unei misiuni specifice, au oprit in trafic pentru control pe DN 28, pe comunicatia Iasi - Albita, un autocar  inmatriculat in Republica Moldova. La volan, un barbat de 47 de ani, cu cetatenie romana si republica moldova, putin cam
agitat.

Barbatul nu a recunoscut furtul, dar le-a marturisit politistilor ca a primit suma de 500 de euro ca sa transporte motocicletele din Spania pana in Republica Moldova.

Oamenii legii au luat legatura cu colegii din Spania si incearca sa prinda si persoana care a furat motocicletele.

Cuvinte cheie: ijpf iasi, motociclete, raducaneni

View the original article here