De "Ziua Nationala fara fumat" au fost puse pe piata tigarile care se sting singure

Fumatul provoaca mai multe decese decat consumul ilegal de droguri, accidentele de circulatie, sinuciderile, tulburarile mentale si SIDA, la un loc. De Ziua Nationala Fara Tutun, specialistii au tras, inca o data, un semnal de alarma asupra efectelor nocive ale fumatului. S-au impartit materiale informative, iar iesenii care au acest viciu au putut sa faca gratuit un test care determina varsta reala a plamanilor lor, organul cel mai efectat de substantele chimice care se gasesc in tigari.

Romania ocupa locul trei in lume in ceea ce priveste numarul de decese cauzate de boli cardiovasculare, cel mai important factor de risc fiind fumatul. De asemenea, tigarile sunt responsabile pentru 75% dintre decesele provocate de bronsita cronica si emfizemul pulmonar.

Sunt 599 de aditivi si peste 4000 de ingrediente in fiecare tigara, care duc la 200 de combinatii chimice. Din acestea, cel putin 60 duc la aparitia cancerului.

Medicii spera sa-i convinga pe fumatori sa renunte la viciu si-i indeamna sa se priveasca atent in oglinda. Tigarile ii imbatranesc prematur si le strica dantura, pielea si parul. La fel ca in fiecare an, doctorii de la Directia de Sanatate Publica au organizat o actiune de impartire de pliante si alte astfel de materiale informative.

Sunt zile grele pentru fumatori. Tigarile nu ne distrug doar sanatatea. Ne lasa si cu buzunarele goale. Un calcul simplu ne arata suma imensa pe care o cheltuie un fumator pentru a-si intretine viciul. Sa presupunem ca o persoana care fumeaza zilnic cate un pachet de tigari cheltuie 10,5 lei pe el. Intr-un an, scoate din buzunar 3832,5 lei, bani din care in acel an isi poate cumpara 212 kg de carne sau 1533 de litri de lapte, sau 2555 paini.

Ziua Nationala fara Tutun coincide si cu ziua in care au aparut oficial pe piata tigarile care se sting singure daca sunt aruncate. Este vorba despre o decizie europeana menita sa scada numarul de incendii provocate de tigarile aruncate la intamplare. In Iasi, in primele 10 luni ale anului, s-au inregistat 41 de incendii cauzate de tigari uitate aprinse.

Cuvinte cheie: ziua nationala fara fumat, iasi, dsp, tigari care se sting singure

View the original article here

Tutunul dăunează grav inflaţiei sau cum ne-am fumat o ţintă macroeconomică

În 2009 am fumat cât sa depasim tinta de inflatie. Din inflatia totala de 4,74%, cât a fost anul trecut, tigarile au dat 1,77%. Adica aproximativ jumatate din tinta de inflatie si cu 0,7 puncte procentuale peste intervalul de variatie de plus-minus din jurul ei. Statistica oficiala a dat publicitatii evolutia inflatiei din anul trecut, masurând o crestere a preturilor de 4,74 de procente calculata decembrie pe decembrie. Se consemneaza astfel o depasire cu 0,24 puncte procentuale a limitei superioare a intervalului de tintire de 2,5-4,5% asumat de BNR împreuna cu Guvernul României. Cât un fum de tigara tras de cetatenii români, membri ai Uniunii Europene si accizati ca atare. O analiza a evolutiei anuale, lunare si pe grupele de marfuri luate în calcul la stabilirea inflatiei da masura impactului major pe care scumpirea viciului l-a avut asupra cresterii generale a preturilor. Astfel, un singur produs din întregul cos de bunuri si servicii din indicele de calcul al inflatiei, tutunul si tigarile, plus obiceiurile de consum ale românilor, sunt ”responsabile” de o buna parte din inflatia raportata astazi. În decembrie 2009, fata de aceeasi luna din 2008, rata inflatiei la tutun si tigari a fost de 38,6%. Aceastea domina categoric toate celelalate scumpiri din grupa marfurilor nealimentare, restul produselor luate în calcul, de la îmbracaminte pâna la combustibil palind în fata lor. Spre comparatie, articolele de îmbracaminte, încaltaminte, produsele de uz casnic, cele chimice sau produse cultural-sportive au cresteri sub 5 procente, iar scumpirea tigarilor este tripla, de pilda, celei înregistrate în medie la combustibili. Din totalul cresterii de preturi aferente marfurilor nealimentare de 7,72 % tutunul si tigarile cumuleaza 4,02 puncte procentuale. În fine, calculele arata ca, din inflatia totala de 4,74%, impactul negativ al cresterii de pret la tigari a fost de nu mai putin de 1,77 puncte procentuale. Cu alte cuvinte, jumatate din tinta de inflatie de 3,5% asumata de BNR si Guvern, si aproape dublul intervalului de variatie din jurul ei. În ipoteza în care preturile la aceasta categorie de produse ar fi ramas nemodificate anul trecut, inflatia s-ar fi situat sub tinta. Evolutia pretului la tigari a fost galopanta în ultimele 4 luni din 2009. Astfel ele s-au scumpit cumulat din septembrie pâna în decembrie 2009 cu 16,95%, în timp ce indicele general al preturilor de consum, cumulat în aceeasi perioada se situeaza la 1,83%. La baza scumpirii tigarilor se afla efectul cumulat al cresterii accizelor si al cursului de schimb care se utilizeaza în calculul accizelor. Daca adaugam la aceasta ponderea cheltuielilor cu tutunul în consumul românilor, plus câteva inabilitati birocratice ale Ministerului de Finante în raport cu cerintele Uniunii Europene în materie de aliniere a accizelor se întelege mai usor cum ne-am fumat tinta de inflatie în 2009.

View the original article here

Tutunul dăunează grav inflaţiei sau cum ne-am fumat o ţintă macroeconomică

În 2009 am fumat cât sa depasim tinta de inflatie. Din inflatia totala de 4,74%, cât a fost anul trecut, tigarile au dat 1,77%. Adica aproximativ jumatate din tinta de inflatie si cu 0,7 puncte procentuale peste intervalul de variatie de plus-minus din jurul ei. Statistica oficiala a dat publicitatii evolutia inflatiei din anul trecut, masurând o crestere a preturilor de 4,74 de procente calculata decembrie pe decembrie. Se consemneaza astfel o depasire cu 0,24 puncte procentuale a limitei superioare a intervalului de tintire de 2,5-4,5% asumat de BNR împreuna cu Guvernul României. Cât un fum de tigara tras de cetatenii români, membri ai Uniunii Europene si accizati ca atare. O analiza a evolutiei anuale, lunare si pe grupele de marfuri luate în calcul la stabilirea inflatiei da masura impactului major pe care scumpirea viciului l-a avut asupra cresterii generale a preturilor. Astfel, un singur produs din întregul cos de bunuri si servicii din indicele de calcul al inflatiei, tutunul si tigarile, plus obiceiurile de consum ale românilor, sunt ”responsabile” de o buna parte din inflatia raportata astazi. În decembrie 2009, fata de aceeasi luna din 2008, rata inflatiei la tutun si tigari a fost de 38,6%. Aceastea domina categoric toate celelalate scumpiri din grupa marfurilor nealimentare, restul produselor luate în calcul, de la îmbracaminte pâna la combustibil palind în fata lor. Spre comparatie, articolele de îmbracaminte, încaltaminte, produsele de uz casnic, cele chimice sau produse cultural-sportive au cresteri sub 5 procente, iar scumpirea tigarilor este tripla, de pilda, celei înregistrate în medie la combustibili. Din totalul cresterii de preturi aferente marfurilor nealimentare de 7,72 % tutunul si tigarile cumuleaza 4,02 puncte procentuale. În fine, calculele arata ca, din inflatia totala de 4,74%, impactul negativ al cresterii de pret la tigari a fost de nu mai putin de 1,77 puncte procentuale. Cu alte cuvinte, jumatate din tinta de inflatie de 3,5% asumata de BNR si Guvern, si aproape dublul intervalului de variatie din jurul ei. În ipoteza în care preturile la aceasta categorie de produse ar fi ramas nemodificate anul trecut, inflatia s-ar fi situat sub tinta. Evolutia pretului la tigari a fost galopanta în ultimele 4 luni din 2009. Astfel ele s-au scumpit cumulat din septembrie pâna în decembrie 2009 cu 16,95%, în timp ce indicele general al preturilor de consum, cumulat în aceeasi perioada se situeaza la 1,83%. La baza scumpirii tigarilor se afla efectul cumulat al cresterii accizelor si al cursului de schimb care se utilizeaza în calculul accizelor. Daca adaugam la aceasta ponderea cheltuielilor cu tutunul în consumul românilor, plus câteva inabilitati birocratice ale Ministerului de Finante în raport cu cerintele Uniunii Europene în materie de aliniere a accizelor se întelege mai usor cum ne-am fumat tinta de inflatie în 2009.

View the original article here