400.000 de romani poarta numele Sfantului Stefan

Catedrala Mitropolitana a devenit neincapatoare pentru zecile de credincisoi care au venit in a treia zi de Craciun, de Sfantul Stefan, sa se inchine si sa se roage pentru sanatatea lor si a celor din jur. Sfantul Stefan este sarbatorit de crestinii roamano-catolici, anglicani, reformati, evanghelici si unitarieni pe 26 decembrie, iar de cei ortodocsi si greco-catolici pe 27 decembrie. Sfantul Arhidiacon Stefan a fost unul dintre cei 7 diaconi, din randul evreilor elenisti, alesi de Apostolii din Ierusalim pentru a sluji la adunarile Bisericii din primul veac. Datorita harului si intelepciunii cu care se invrednicise si a semnelor si minunilor cu care isi insotea propovaduirea, a starnit ura evreilor, care l-au adus la judecata in fata Sinedriului, acuzandu-l ca huleste Legea si pe Moise. Fiind condamnat la moarte, Stefan a fost scos din cetate si ucis cu pietre, dupa obiceiul vechilor evrei, devenind astfel primul martir crestin si marturisitor al lui Hristos. Indiferent de varsta, iesenii au venit  la Mitropolie sa aprinda o lumanare si sa se roage pentru cei dragi, dar si pentru pensii mai mari. Conform statisticilor, peste 400.000 de romani poarta numele Sfantului Stefan. Numele este de origine greaca si inseamna "coroana".

Cuvinte cheie: Sfantul Stefan, sarbatoare

View the original article here

Gastile de romani ii jumulesc pe britanici, la "alba-neagra" chiar la ei acasa, pe podul peste Tamisa

Uluitor. Românii au exportat jocul de bâlci  “Alba neagra” si in capitala Marii Britanii.  |mpartiti in doua-trei gasti, românii iau banii turistilor si englezilor chiar lânga Big Ben, unul din simbolurile Londrei. Inventivitatea si agerimea românilor intrec cu mult vigilenta politiei britanice. Un adevarat mecanism de pacalit autoritatile si multimile, care imbogatesc românii tupeisti si fara chef sa munceasca cinstit. Un reporter  “7est” le-a urmarit de toate miscarile.

Langa Big Ben

Zilnic podul de peste Tamisa, de lânga Palatul Westminster, este strabatut de mii de turisti si localnici. Un traseu perfect pentru punerea in scena a celui mai vechi joc de strada prin care se pot jecmani bani de la cei naivi. E vineri dupa amiaza, una din perioadele cele mai aglomerate din acest punct al Londrei. Echipele de români care practica acest joc ilegal stiu foarte bine când si cum sa actioneze. Fie sunt rromi, fie români frumos imbracati, acestia par la prima vedere simpli turisti care se plimba si fac fotografii pe lânga Big Ben. O miscare prin care fileaza de fapt locul de politisti. |n gasti sunt atât femei cât si barbati, exact ca niste grupuri de turisti. Dupa ce se asigura ca nu sunt politisti in zona, romanii se posteaza in trei locuri pe podul peste Tamisa. La capetele podului câtiva tin de paza sa anunte daca se apropie politia, iar gasca din mijloc incepe jocul. Un lider scoate din buzunar trei carti si o batista pe care le asaza direct pe trotuar. 

Prieteni ca momeala

Conducatorul de joc incepe sa manuiasca cele trei carti strigând din când in când intr-o engleza cu accent românesc “Who win today a lot of maney?”, adica “Cine câstiga astazi o multime de bani?”. Mâinile ii merg fara incetare pe cele trei carti, un “As” si doi de “zece”, pe care le tot asaza când in triunghi, când in rând. O persoana indrazneste sa parieze ca va ghici cartea cea mare. |ndrazneala e bine calculata, deoarece e o femeie chiar din gasca lor. Ea pariaza cu o bancnota de 5 lire ca va sti unde este “As”-ul. “This one” si pune degetul pe o carte, pe care o si nimereste, bineinteles. Deja in jurul lor s-au oprit si alti curiosi care incep sa creada ca pot câstiga si ei. |n câteva minute un alt asa zis turist vine sa joace si el. E de fapt, tot un barbat tot din trupa lor. Dealerul pierde asadar, de doua ori la rand, cate 5 lire. Din nou, cei prezenti incep sa prinda curaj si incet, incet pariaza bani crezând ca pot câstiga si ei. Dar nu se intampla asa. Cand in joc intra londonezi sau turisti, dealerul incepe, miraculos, sa castige doar el. |n jumatate de ora a adunat cel putin 50 de lire. Daca ar putea juca toata ziua, continuu ar câstiga. La câtiva metri distanta, alta gasca de romani joaca “alba-neagra” cu o bila si trei pahare.

Organizati ca la carte

Romanilor le merg mainile, dar si ochii. Se uita permanent jur imprejur si devinbanuitori daca cei care stau in preajma lor de mult timp nu se prind in joc. Profilul celor care fac parte din trupele expertilor in “alba-neagra” pare mereu acelasi. Barbatii sunt imbracati fie in training, fie in jachete de blug cu pantofi sau adidasi destul de murdari fata de cum ii poarta turistii sau londonezii. Si femeile, cele care tin de “sase” sau care depoziteaza castigurile sunt usor de recunoscut. Poarta cercei mari de aur, geci scurte, blugi, cizme pâna la genunchi si posete pe umar pe care le tin strâns. |n ele se colecteaza banii. Tot ele sunt cele care stau cel mai la distanta de dealer si fug primele in caz ca apare o trupa de politisti pentru a salva castigurile.

“Sase, vine garda”

Gastile de jucatori sunt extrem de bine organizate. Astfel, pe pod au stabilit doua zone de joc, la cateva sute de metri distanta una de alta. Acolo se afla cate un dealer, dar si cate una doua “momeli”, oameni tot de-ai lor care castiga regulat pentru a le da incredere si londonezilor sa parieze. Intreaga afacere e supravegheata ca la carte. La ambele capete ale podului se afla alte persoane din gasca care tin de “sase” si care ii alerteza pe jucatori cand in zona se apropie politia.In momentul in care se anunta prezenta vreunei patrule, isi strange catrafusele, preda femeilor banii si, dintr-o data, cu mainile in buzunare se transforma in cel mai cinstit turist ce vrea sa admire frumusetea Big Ben-ului. Pentru a stopa totusi acest joc ilegal ce se desfasoara chiar in inima Londrei, oamenii legii au propus infiintarea unor posturi de urmaritori  in civil care sa anihileze practicile românilor. |n aceasta vineri de noiembrie politistii par a fi tot mai multi. ”Hai, ca azi cam atât a fost. Doar i-am spus lui Ioan sa venim mai devreme”, bombaneste unul dintre români suparat ca politia le-a stricat afacerile pe ziua de azi.

..................

Cum functioneaza jocul

”Alba-neagra” este un joc din care nu se câstiga in niciun caz in mod onest. Pentru joc este nevoie de trei piese identice: pahare de plastic, carti de joc, capace sau cutii de chibrituri. |n cazul in care se joaca cu recipiente e nevoie si de o bila moale. Scopul este de a ghici unde este cartea cu valoarea cea mai mare sau sub care recipient este ascunsa bila.

Frauda intervine atunci când operatorul de joc iese pe strada cu mai multi complici. Acesti falsi jucatori au roluri multiple printre care de a sta de sase, de bodyguard in caz ca tinta devine indisciplinata, de animator pentru a momi si paria si de scut pentru a apara operatorul de a fi surprins in imagini care sa il invinovateasca.

Degetare, coji de nuci

“Alba-neagra” dateaza din Grecia Antica si poate fi observata si in picturi Europene din Evul Mediu. |n anii 1790 jocul era numit ”thimblerig” de la ”thimble”, in engleza degetar, pentru ca acesta era jucat la inceput cu degetare pentru cusut. Mai târziu au fost folosite coji de nuci (wallnut shells) si astazi e numit ”shell game” in engleza, adica ”jocul cojilor” desi astazi sunt mai populare paharele de plastic sau capacele de sticla.

E imposibil ca o tinta sa câstige, indiferent daca stie trucul sau nu, sau daca ”din greseala” alege paharul corect. Printr-o prestidigitatiei foarte abila, operatorul va ascunde mingea fara ca tinta sa isi dea seama. Oricare jucator suspectat ca ar intelege trucul sau vrea doar sa urmareasca jocul va fi imediat indepartat de complici. Practicarea acestui joc este interzisa oriunde in lume.

Acest desen ilustreaza un operator facand jocul ”cestilor si bilelor”. Alba-neagra are originile in acest truc. Cuvinte cheie: alba neagra, Tamisa

View the original article here

Peste 80% dintre romani sunt nemultumiti de calitatea vietii

Peste 80% dintre romani sunt nemultumiti de calitatea vietii, cea mai ridicata pondere inregistrata in 34 de state din Europa si Asia Centrala incluse intr-un sondaj realizat de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). La prima editie, derulata la sfarsitul anului 2006, a sondajului "Viata in tranzitie", realizat de BERD in colaborare cu Banca Mondiala, ponderea romanilor nemultumiti se situa sub 70%. In randul tinerilor (categoria de varsta 18-39 de ani), care erau in 2006 de doua ori mai multumiti decat varstnicii, satisfactia privind calitatea vietii a scazut mai rapid, indicatorul fiind in prezent la acelasi nivel pe toate categoriile de varsta.

Optimismul privind viitorul a scazut la mai putin de jumatate in perioada analizata. Numai in jur de o cincime dintre romani se asteapta pentru copiii lor la o situatie mai buna decat a propriei generatii, in pofida nivelului actual ridicat de nemultumire, potrivit BERD. Romania se situeaza astfel aproape de media a cinci state din Vestul Europei incluse de BERD in studiu pentru realizarea de comparatii.

Aproape doua treimi dintre gospodariile din Romania au fost afectate de criza economica, unul dintre cele mai mari procentaje dintre statele incluse in sondaj. Criza a avut un impact puternic asupra a peste 70% din populatia de varsta mijlocie (40-59 ani) si a peste doua treimi din categoria cu venituri scazute (cheltuieli echivalente cu mai putin de 4.000 de dolari pe gospodarie). Varstnicii (de peste 60 de ani) au resimtit impactul crizei cel mai putin, respectiv sub 50% dintre respondentii din aceasta categorie de varsta.

Atitudinile fata de democratie si economia de piata au inregistrat, de asemenea, o evolutie negativa in 2010 fata de anul 2006, insa combinatia acestora doua ramane cea mai populara optiune politica si economica pentru romani.

Sustinerea pentru economia de piata se situeaza in coada unui clasament la nivelul regiunii. Doar peste o treime dintre respondenti prefera economia de piata oricarui alt sistem economic, cu zece puncte procentuale mai putin ca in 2006.

Atitudinea fata de democratie a rezistat mai bine, procentajul celor care sprijina fara rezerve sistemul democratic inregistrand un declin de numai sapte puncte procentuale, la 43%.

Romanii nu considera ca in tara lor exista caracteristici democratice certe, potrivit BERD. Doar 27% din respondenti cred ca in Romania exista alegeri libere si corecte si numai 23% ca exista lege si ordine. Mai putin de o cincime gandesc ca sistemul juridic apara indivizii in fata abuzurilor statului. Aceste procentaje sunt cu 40 de puncte sau mai mult sub media tarilor din Vestul Europei incluse in sondaj.

Increderea in institutiile publice a scazut in perioada 2006-2010. Increderea in presedintie a scazut semnificativ, noteaza BERD, la numai 14%, in timp ce pentru Guvern si Parlament, declinul a fost de circa doua treimi, la numai 7%, respectiv la 5% in cazul partidelor politice.

Totodata, procentajul romanilor care considera ca platile clandestine din domeniul sanatatii sunt un lucru obisnuit este deosebit de ridicat, respectiv de 43% din respondenti, cu 13 puncte procentuale mai mult ca in 2006. Politia rutiera este al doilea intre sectoarele problematice in privinta perceptiei coruptiei, aproape 12% din populatie considerand platile clandestine o problema. Alte sectoare publice au inregistrat scaderi usoare ale perceptiei populatiei privind coruptia, fata de 2006, insa raman mult peste nivelul din statele occidentale, potrivit sondajului BERD.

Jumatate din romani vor ca Guvernul sa acorde o prioritate mai mare sanatatii in privinta cheltuielilor. Un sfert ar prefera ca autoritatile sa se concentreze pe sectorul educatiei, in timp ce 12% vor pensii mai mari. Potrivit Mediafax, sondajul BERD a fost derulat la sfarsitul anului trecut in 34 de state. Din Europa de Vest au fost incluse Marea Britanie, Franta, Germania, Italia si Suedia.

Cuvinte cheie: BERD, Banca Mondiala, Romania

View the original article here