Ecuatia dupa care se calculeaza numarul civilizațiilor extraterestre avansate din Calea Lactee

Era spa?iala a omenirii a început indubitabil în anii ’60. Iar dintre ace?ti ani, 1961 poate fi catalogat drept cel mai interesant. Întâi de toate, Yuri Gagarin a facut primii pa?i ai omenirii catre cosmos. Apoi, în SUA, astronomul Frank Drake lansa faimoasa ecua?ie ce îi poarta numele.

Despre ce este vorba? Ei bine, pentru cei care nu au auzit înca de celebra Ecua?ie Drake, trebuie spus ca ea a încercat sa estimeze numarul civiliza?iilor inteligente care exista în Calea Lactee ?i pe care noi le putem contacta prin metodele electromagnetice din prezent. Iata cum suna ecua?ia în cauza:

N = Ns x fp x ne x fl x fi x fc x L

Nu pare foarte simplu, a?a ca vom explica pe scurt ce înseamna fiecare valoare a ecua?iei ?i care este ra?ionamentul acesteia.

N = numarul de civiliza?ii din galaxia noastra cu care comunicarea poate fi posibila.

?i

Ns = rata medie pe an de apari?ie a stelelor în galaxia noastra. Estimare: între 10 ?i 1.fp = numarul stelelor care au sisteme asemanatoare sistemului solar. Estimare: între 1 (fiecare stea are sistem planetar) ?i 0,1 (o stea din zece are planete)ne = numarul mediu de planete care pot sprijini apari?ia ?i existen?a vie?ii. Estimare: între 5 ?i 1.fl = numarul planetelor care îndeplinesc condi?iile de apari?ie a vie?ii ?i pe care apare efectiv via?a la un moment dat. Estimare: 1, cercetatorii au considerat ca via?a apare întotdeauna pe o planeta care întrune?te condi?iile de apari?ie a vie?ii.fi = numarul planetelor pe care a aparut via?a ?i care a evoluat la inteligen?a.fc = probabilitatea ca formele de via?a inteligente sa aiba capacitatea ?i dorin?a de comunicare cu alte civiliza?ii. Estimare: între 0,2 (luând ca etalon civiliza?ia noastra se considera ca ea s-a nascut din 5 civiliza?ii antice: egipteana, greaca, romana, hindusa ?i sumeriana) ?i 0,1 (a fost nevoie de zece civiliza?ii antice pentru apari?ia celei actuale: egipteana, greaca, romana, hindusa, sumeriana, maia?a, inca?a, olmeca, chineza ?i hitita)L = timpul în care o civiliza?ie atinge stadiul tehnologic avansat necesar comunicarii cu alte civiliza?ii stelare. Estimare: între 109 ani (durata medie de via?a a unei stele cu sistem planetar) ?i 102 ani (un secol, durata maxima a unei civiliza?ii tehnologice care se autodistruge).

Analizând cu aten?ie factorii ecua?iei Drake, este limpede ca niciunul nu poate fi determinat cu exactitate de ?tiin?a moderna. Mai mult chiar, pe masura ce avansam de la stânga la dreapta ecua?iei, estimarea valorii fiecarui factor devine tot mai controversata, astfel încât elementele de pe urma sunt mai degraba speculative, iar valorile pe care o persoana li le-ar atribui ar putea spune mai multe despre convingerile acelei persoane decât despre faptele ?tiin?ifice.

Restul citeste pe stiintasitehnica.ro

Articolul original

Supa, medicamentul minune din bucătărie

Fierberea a introdus în meniul stramosilor nostri noi moduri de preparare a hranei. Prin acest proces alimentele capata un gust nou si pot fi combinate în multiple moduri. În epoca moderna supele au devenit o mâncare pretioasa pentru bolnavi. Supele crude, din bucataria „fara foc” sunt adevarate „bombe” de vitamine. Acestea se prepara rapid, numai din ingrediente proaspete, sunt nutritive si racoroase.

Mâncarea preparata se pare ca a aparut o data cu primul foc pe care omul l-a descoperit în preistorie. Focul a dus si la aparitia artei gatitului desi începuturile acestui domeniu s-au rezumat doar la o bucata de carne prajita sau câteva radacini coapte. De-a lungul veacurilor însa, prepararea hranei a evoluat pâna la rangul de arta. Oamenii au descoperit pe parcurs condimentele, apoi si-au facut vase în care sa fiarba mâncarea, în acest fel descoperind si supa. Supele au evoluat însa foarte mult în functie de ingredinetele folosite, de gusturi, condimentele specifice fiecarei regiuni, de culturi sau clase sociale.Daca la începuturi supa era numai o apa fierbinte în care erau încalzite alimentele în „oale” naturale, tehnica de gatire prin fierbere a fost utilizata mai târziu când oamenii au descoperit vasele rezistente la caldura si impermeabile.Asadar, fierberea a introdus în meniul stramosilor nostri noi moduri de preparare a hranei, noi gusturi si, bineînteles, o utilizare mai completa a produselor de origine animala sau vegetala. Astfel ca, oasele animalelor au devenit si ele hranitoare prin fierberea lor, iar extragerea nutrientilor prin fierbere din unele seminte sau radacini ale plantelor au facut ca acestea sa devina mai usor comestibile. Prin acest proces alimentele capata un gust nou si pot fi combinate în multiple moduri.Însa istoria nu consemneaza când oamenii au început sa consume zeama fierturilor. Cel mai probabil oamenii nu iroseau nimic si atunci supa rezultata era consumata împreuna cu continutul fiert. Ceea ce se stie este ca supele si terciurile au fost consumate înca din neolitic, descoperirile arheologice consemnând acest lucru.În zona europeana supele au supravietuit prabusirii Imperiului Roman de Vest, iar cele care veneau din Asia Centrala au intrat în cartea de bucate europeana dupa caderea imperiului Bizantin, în 1954. Turcii, noii cuceritori, au limitat consumul supelor la un anumit moment al zilei sau ca un fel de mâncare în timpul unei mese. De altfel, legumele sunt si astazi ingredientul principal în supele turcesti.În vestul Europei bucatariile traditionale au aparut în momentul în care arta culinara turceasca era deja stabilita si stilurile solidificate. Manuscrisele cartilor de bucate medievale arata ca retetele din tarile europene precum Anglia, Italia, Catalonia, Franta se suprapuneau. Terciurile din cereale si supele erau consumate mai ales de catre oamenii de rând, iar mâncarurile servite nobilimii erau asemanatoare mai în toate casele nobiliare din Europa.Supele erau servite în castroane si erau baute direct din recipient. Pentru casta nobililor supa în sine, adica doar zeama, era considerata un aliment pentru oamenii de rând, iar cea mai importanta parte din aceasta, continutul fiert, era pentru bogati. Se poate vorbi si despre faptul ca supa era folosita ca un sos care avea rolul de a pastra calde ingredinetele fierte sau de a da o anumita savoare legumelor si carnii fierte. Supele mai erau îmbogatite cu bucatele de legume si carne, taiate si puse înapoi în lichid.În general, pâna la aparitia furculitei si lingurii, supele si a mâncarurile erau consumate direct din boluri, iar bucatile erau scoase cu mâna sau cu vârful cutitului.Moda secolului XIV în Europa a schimbat însa totul: hainele cu gulere largi si rigide de dantela necesitau aparitia unor tacâmuri care sa îi ajute pe meseni sa îsi pastreze hainele curate. Aparitia lingurii face ca supa sa poata fi consumata cu mai multa usurinta. O întreaga arta de folosire a lingurei a fost pusa în miscare pentru a transporta lichidul în echilibru de la castron la gura. Treptat, lingura a devenit tacâm de baza la masa pentru clasele superioare. Primele linguri aveau cozi scurte astfel ca erau destul de nepotrivite pentru consumarea supelor. Cozile se lungesc însa de-a lungul timpului, adâncitura se mareste acest lucru permitând transportarea unei cantitati mai mari de supa la gura, fara a fi varsata pe gulere.În epoca moderna supele au devenit un fel de mâncare foarte apreciat, o mâncare pretioasa pentru bolnavi, uneori chiar sofisticata. Astfel ca, industria moderna a restaurantelor este bazata pe supa. Retetarele cu supe au devenit foarte cunoscute si folosite iar popularitatea supei a crescut foarte mult. Bucataria franceza se pare ca este sursa multor retete de supe moderne, în Franta secolului al XVIII-lea acestea fiind primele mâncaruri servite în restaurantele publice.Astazi, supa este prezentata în multe moduri: la conserva, deshidratata, portabila sau speciala pentru microunde. Este apreciata astazi datorita calitatilor sale hranitoare, fie ca este fiarta sau facuta la rece, fiind considerata o delicatesa chiar daca pretul ei este foarte scazut. De asemenea, supa face parte din toate cartile de bucate ale lumii, fiind o parte stabila a meniului tuturor popoarelor pamântului. Unele supe sunt acrite cu bors, zer, otet sau zeama de lamâie si apare un nou fel de mâncare borsul sau ciorba mai bine spus supa acrita.Supele sunt servite cu crutoane astfel încât prepararea lor este simpla. Se foloseste pâine veche, de doua zile care se taie cubulete. Într-o tava unsa cu ulei si presarata cu sare si piper se pun cubuletele de pâine apoi se lasa la cuptorul încins 10-15 minute pîna devin aurii. Pot fi uscate, fara a fi unsa tava cu ulei, si apoi prajite în unt câteva minute. Acestea se vor servi calde, imediat.E nevoie de un mixer pentru a obtine o supa delicata, racoroasa, foarte gustoasa si fara foc.Ingrediente: 900 g castraveti reci, zeama de la o lamâie sau dupa gust un avocado copt, 4 linguri iaurt si o lingura de smântâna,  putina pasta de ardei iute, o ceapa mica rosie tocata fin, o rosie fara seminte si tocata marunt,una doua linguri ulei de masline, 3-4 frunze de busuioc taiate fâsii fine.Se iau castravetii si se curata de coaja apoi se taie în sferturi pe lungime pentru a li se scoate semintele dacaaeste cazul. Se pastreaza un sfert de castravete pentru ornat iar restul se taie în bucatele mai mici si se pun în blender cu jumatate din zeama de lamâie. Se mixeaza pîna se obtine un piure. Avocado se curata si se taie pastrând o bucata pentru ornat si se pun în piureul de castravete din mixer/blender. Se mai adauga iaurtul si smântâna, sosul de ardei iute, uleiul de masline si se mixeaza iar pâna devine compozitia ca o crema. Se adauga sare si piper dupa gust si de acru daca mai e nevoie. Supa se tine la rece pâna la servire. Sfertul de castravete, ceapa rosie, bucata de avocado, rosia se taie cubulete si se pun într-un bol unde sunt stropite cu ulei de masline si busuioc. Supa se gusta de sarat/piperat si daca compozitia nu este prea groasa. În acest caz se mai adauga apa si condimente. Apoi se toarna supa crema în castroane reci si se orneaza cu legume maruntite si ulei de masline.Supele crude au avantajul ca sunt preparate foarte repede, 10-15 minute, ingredientele sunt proaspete iar pe timpul verii sunt numai bune în zilele calduroase.Ingrediente: trei rosii mari,un ardei verde si o jumatate ardei rosu, o ceapa mai mica,un castravete,un catel de usturoi,patru linguri de otet,patru linguri de ulei de masline,o lingurita de sare, 300ml apa, crutoane.Numita si Gazpacho, "supa de rosii" tipic spaniola, este mâncarea preferata de acestia mai ales pe timpul verii. Racoroasa si gustoasa nelipsita supa se pregateste în numai zece minute. Nu necesita foc si se pregateste numai din ingrediente proaspete. Legumele se spala, se cutata si apoi se taie în bucatele si se pun în blender apoi peste ele se adauga ulei, sare, apa si otet. Se mixeaza bine si se da la rece pâna la servire. Se manânca rece de la frigider cu crutoane bine prajite.Supele crema au în componenta lor legumele bine fierte si apoi mixate. Sunt hranitoare, gustoase si se prepara într-un minim de timp: 30 de minute. Acum e timpul sa te pregatesti pentru o supa foarte vesela si colorata, hranitoare si revigoranta, plina de vitaminele necesare pentru trecerea de la anotimpul friguros la cel cald.Ingrediente: o sfecla rosie de marime potrivita, o telina radacina mica,o ceapa,trei-patru linguri ulei,jumatate de litru de apa, nucsoara, sare,o lamâie.Se curata ceapa si apoi se pune pe foc cu 50 ml apa si patru linguri de ulei. Sfecla si telina se curata bine apoi tocate cuburi mici vor fi adaugate peste ceapa. Se lasa câteva minute sa fiarba cu ceapa apoi se adauga restul de apa fierbinte si se mai lasa sa fiarba 20 de minute. Se scot legumele si se pun în blender pîna se obtine un piure apoi se adauga încet supa mixându-se în continuare. Se potriveste de sare, nucsoara si zeama de lamâie. Când va fi servita se pune supa în castroane cu crutoane, smântâna si felii de lamâie.Cu o complexitate redusa si un pic mai mult timp pentru pregatire (40 minute) supa crema de ciuperci este apreciata din ce în ce mai mult. Este foarte hranitoare, are un gust delicios si poate înlocui orice fel de mâncare cu carne.Ingrediente: o telina curatata si rasa pe razatoarea mare, un praz tocat, jumatate de kilogram de ciuperci tocate, doua linguri de unt, doua pahare de lapte, o jumatate de pahar vin alb, un pahar de smântâna, 500 ml de supa de legume, miezul pisat de la 30 de nuci, sare, piper, o legatura patrunjel verde, crutoane.Într-o oala se pune untul sa se topeasca si se adauga legumele, ciupercile si nuca prajita putin apoi se amesteca pe foc câteva minute. Se adauga lapte, supa, vin, piper si sare. Se lasa sa fiarba 30 minute pâna ce legumele s-au muiat. Se pun în blender legumele strecurate pâna se obtine un piure care se subtiaza cu smântâna si supa în care au fiert legumele. Se serveste cu crutoane si patrunjel verde tocat fin si nuci feliate si prajite în unt.

Articolul original

Facebook-ul dăunează grav învăţăturii?

Sorry, I could not read the content fromt this page.

Articolul original

Fender. Leo Fender...

Jeff Beck, Ritchie Blackmore (Deep Purple), Adrian Belew (King Crimson), Eric Clapton, Ry Cooder, Robert Cray, Rory Gallagher, David Gilmour (Pink Floyd), Buddy Guy, Jimi Hendrix, Buddy Holly, Eric Johnson, Mark Knopfler, Yngwie J. Malmsteen, Kenny Wayne Shepherd, Robin Trower, Stevie Ray Vaughan, Ron Wood etc. Mari chitaristi. Ceva îi uneste, pe lânga talent: chitara aleasa, Fender Stratocaster!

Bill Frisell, Keith Richards (Rolling Stones), Muddy Waters, Rick Parfitt si Francis Rossi (ambii, de la Status Quo), Bruce Springsteen, Joe Strummer (Clash), Mike Oldfield etc. Alti mari chitaristi, pe care îi uneste chitara: Fender Telecaster!

Jean-Jacques Burnel (The Stranglers), Geezer Butler (Black Sabbath), Adam Clayton (U2), Stu Cook (Creedence Clearwater Revival), Bob Daisley (Rainbow, Ozzy etc.), John Deacon (Queen), John Entwistle (The Who), Flea (Red Hot Chili Peppers), Roger Glover (Deep Purple), Tom Hamilton (Aerosmith), Steve Harris (Iron Maiden), Dusty Hill (ZZ Top), Glenn Hughes (Deep Purple), John Paul Jones (Led Zeppelin), Alan Lancaster (Status Quo), Geddy Lee (Rush), Phil Lynott (Thin Lizzy), Steve Rodby (Pat Metheny), Sting (The Police), Gary Thain (Uriah Heep), Robert Trujillo (Metallica), Cliff Williams (AC/DC) etc. Mari basisti: îi uneste instrumentul folosit, un Fender Precision Bass...

Steve Bailey, Frank Bello (Anthrax), Adam Clayton (U2), Bootsy Collins, John Deacon (Queen), John Entwistle (The Who), Flea (Red Hot Chili Peppers), Stuart Hamm (Steve Vai, Frank Gambale, Joe Satriani), John Paul Jones (Led Zepp), Greg Lake (King Crimson, Emerson, Lake & Palmer), Geddy Lee (Rush), Marcus Miller, Jaco Pastorius (Weather Report, Pat Metheny, Herbie Hancock etc.), Sting (The Police), Cliff Williams (AC/DC) etc. Mari basisti, uniti prin instrument: Fender Jazz Bass!

Cam oricare mare chitarist care are un Strat poseda un Tele si vice-versa. Cine cânta pe Precision are si un Jazz Bass; reciproca e valabila. Am început textul joi, pe 21 martie, când s-au împlinit 12 ani de la moartea lui Clarence Leonidas "Leo" Fender (nascut la 10 august, 1909). Leo Fender, cel care a facut chitara electrica sa fie ce este azi: Fender Telecaster (1950 - prima electrica produsa în masa), Stratocaster (1954 - cea mai copiata si imitata din lume), Precision Bass (1951 - prima chitara bass), Jazz Bass (1960 - prima cu sunetul mai stralucitor, deschizând bass-ului noi orizonturi), apoi Mustang, Jazzmaster, Jaguar, Squier etc. Apoi multe amplificatoare Fender, copiate si clonate în toate colturile lumii, care au inspirat alte branduri la fel de celebre (Marshall, de exemplu)...

Pentru istoria chitarei (asadar, a rock-ului, a blues-ului etc.) Leo Fender e macar ca Google pentru cautarea pe net, ca Steve Jobs pentru Apple sau ca Bill Gates pentru Windows. Despre el si despre Lester William Polsfuss (mai cunoscut sub numele de Les Paul, creatorul modelului "rival", Gibson Les Paul), mai pe larg, când veti dori.

Iata si ceva activitate pe chitare si bass-uri Fender: Pofta buna!

Articolul original

Colt de lucru cu investitii minime

Razatoarea veche din bucatarie si conservele metalice (golite, evident!) pe post de suporturi de creioane si pensule, un blat de la o masa veche, fara picioare, transformat in birou mobil (cu doua balamale se rezolva si mobilitatea), rame, sarme de otel si dopuri de pluta pentru un avizier cu memo-uri, un scaun recuperat sau refacut din piese de la scaune mai vechi...

Si dupa cum se vede rezultatul nu arata nici pe departe ca o incropeala, ci chiar are un stil aparte. Desigur, un artist plastic are incredere in propria creativitate si nu ii sunt necunoscute nici secretele vopsitului, nici micile trucuri prin care poti transforma un obiect vechi intr-unul interesant... Dar fiecare isi personalizeaza spatiul si in functie de resursele pe care le are la dispozitie. (spatiulconstruit.ro)

Articolul original

Un fumător îl costă pe angajator în medie cu 4.600 de euro mai mult decât un nefumător

Un fumator îl costa pe un angajator, în medie, cu aproape 6.000 de dolari (4.600 de euro) mai mult decât un nefumator, arata un studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea stat din Ohio, SUA, citat de AFP.

Costurile variaza între 2.885 dolari (2.200 de euro) si peste 10.125 dolari (7.730 euro) în functie de sectorul de activitate si de pozitia ocupata de fumator, potrivit autorilor studiului realizat pe angajati care lucreaza în sectorul privat în diverse domenii de activitate.

Cel mai mult îi costa pe angajatori pauzele de tigara, care reprezinta o pierdere medie anuala de 3.077 dolari (2.350 euro) per angajat fumator, în timp ce absenteismul este evaluat la 517 dolari (395 euro) per angajat, iar prezenta de forma a angajatului - a carui productivitate este mai scazuta din cauza dependentei sale de nicotina - la 462 dolari (353 euro). Costul suplimentar reprezentând cheltuielile cu sanatatea - pentru angajatorii care fac astfel de asigurari - atinge si el 2.056 dolari (1.570 euro).

Si chiar daca angajatorul câstiga de pe urma fumatorilor în privinta pensiei, pentru ca fumatorii mor mai repede, suma se ridica în final la 5.816 dolari (4.445 euro) pe an pentru fiecare dependent de nicotina.

'Angajatii care fumeaza impun costuri suplimentare semnificative angajatorilor privati', arata cercetatorii, care precizeaza ca studiul este menit sa îi ajute pe acestia în luarea deciziilor în ceea ce priveste politica fata de consumul de tutun.

Unele companii americane au luat deja o serie de masuri, precum cea de a le impune fumatorilor sa cotizeze suplimentar la fondul de sanatate. Altele refuza pur si simplu sa îi angajeze sau îi concediaza pe angajatii care nu s-au lasat de fumat dupa o perioada data.

Studiul a fost publicat de revista Tobacco Control, care face parte din grupul British Medical Journal (BMJ).

Fumatorii reprezinta în prezent aproape o cincime din populatia adulta americana, în timp ce consumul de tutun este responsabil de moartea a 443.000 de persoane, în fiecare an, în SUA. (Agerpres)

Articolul original

Produse surprinzătoare pentru curăţat

Când vine vorba despre produsele pentru curatat locuinta, optiunile din care poti alege sunt numeroase. Însa ceea ce nu banuiesti este ca foarte aproape de tine, în dulapurile din bucatarie sau chiar în frigider, se afla o multime de solutii de dezinfectare care pot înlocui cu succes cele mai scumpe produse comercializate în magazine. Pentru finalizarea eficienta a sarcinilor de întretinere a casei poti gasi instrumente potrivite în cele mai neasteptate locuri. Camara, frigiderul sau sertarul de medicamente sunt doar câteva dintre aceste zone surprinzatoare. Iata o lista cu cele mai utilizate produse de uz casnic, ce fac o treaba foarte buna si în curatarea caminului.
Ketchup
Chiar daca este recunoscut pentru petele pe care le lasa pe haine, ketchup-ul îndeparteaza eficient urmele întunecate de pe vasele si tigaile din cupru si alama. Este de ajuns sa torni putina solutie rosiatica pe oale si sa freci cu o cârpa. În câteva minute îsi vor recapata culoarea originala. Clateste si sterge cu un prosop uscat la final.
Pâine alba
Foloseste feliile de pâine pentru a sterge de praf picturile în ulei. Curata cu grija suprafata tabloului pentru a ridica mizeria si murdaria. Mai mult, tapetul patat cu grasime poate fi readus la starea sa initiala daca este tamponat cu câteva felii de pâine.
Boabe de cafea
Cafeaua are reputatia de a pata, însa este celebra si pentru acapararea mirosurilor neplacute. Astfel, asaza un pumn de boabe de cafea în locurile unde exista riscul sa apara un odor dezagreabil.
Orez alb
Boabele de orez nefiert sunt ideale pentru curatarea vaselor cu gâtul subtire, în interiorul carora nu poate patrunde mâna. Umple vasul cu ¾ apa fierbinte si adauga o lingura de orez. Acopera gura recipientului si agita viguros câteva minute, apoi clateste.
Ceai negru
Chiar daca ceaiul lasa pete negricioase pe articolele cu care intra în contact, el poate fi benefic în unele treburi casnice. De exemplu, îndeparteaza rugina de pe uneltele de gradinarit. Fierbe câteva vase cu ceai negru intens. Dupa ce s-a racit, toarna-l într-o galeata si arunca în ea instrumentele afectate. Tine-le pentru câteva ore, apoi sterge-le cu o cârpa. Este indicat sa porti manusi, în caz contrar te vei alege cu mâinile patate.
Spirt
Pe lânga rolul de dezinfectant al ranilor, spirtul medicinal depozitat în sertarul din baie mai poate fi folosit pentru curatarea obiectelor din casa. Astfel, aceasta solutie lichida îndeparteaza petele rezistente de pe suprafetele din lemn. Toarna spirt pe un disc demachiant si sterge delicat zona patata.
Glicerina
Întrebuinteaza glicerina pentru eliminarea petelor uscate lasate de ceara cazuta de pe lumânari. Decojeste cât mai bine suprafata de ceara, apoi înmoaie o cârpa de bumbac în glicerina si freaca delicat pâna când se curata.
Amidon de porumb
Majoritatea oamenilor cunosc amidonul de porumb din sosurile si fripturile preparate, deci ca pe un element alimentar. Însa caracteristicile sale îl transforma într-un puternic absorbant de pete. Foloseste acest praf pentru a elimina petele de grasime de pe covoare: toarna amidon de porumb peste pata, lasa sa actioneze 15-30 de minute apoi aspira.
Pasta de dinti
Pasta de dinti non-gel este un minunat agent de curatare. Cu ajutorul ei poti îndeparta petele de pe obiectele din inox si poti reda stralucirea chiuvetei din bucatarie. Este nevoie doar sa freci cu o cârpa suprafata afectata, sa lasi 1 ora sa actioneze apoi sa cureti.

Articolul original