Rolul aşteptat de o viaţă! Află în pielea cărui personaj va intra Angelina Jolie!

Seducatoarea actrita americana va da viata pe marele ecran unei persoane foarte apropiate sufletului ei.

Presa britanica afirma ca vedeta hollywoodiana Angelina Jolie, care recent a trecut printr-o operatie de mastectomie, va juca un rol care, cu siguranta, va fi pe placul ei.

Actrita o va interpreta pe nimeni alta decât mama ei, regretata Marcheline Bertrand, într-un film despre viata acesteia.

Pelicula urmeaza sa fie produsa de compania Plan B care apartine partenerului de viata al Angelinei, Brad Pitt.

Filmarile sunt prevazute sa înceapa anul viitor.

Marcheline Bertrand a murit în anul 2007, la 56 de ani, din cauza unui cancer ovarian.

De-a lungul vietii, mama Angelinei Jolie a fost impicata în numeroase proiecte umanitare.

libertatea.ro

Articolul original

In Iasi se va construi o noua biserica. Intra in text ca sa afli locatia lacasului sfant

Intr-un spital, este important ca alinarea pacientilor sa nu se refere doar la confortul fizic, ci si la cel psihic. Este premiza pe care merge preotul de la spitalul de Boli Infectioase, care militeaza pentru infiintarea unei biserici in unitatea spitaliceasca. A inceput deja sa stranga donatii, pentru ca de alte fonduri nu dispune, iar constructia lacasului sfant ar urma sa inceapa anul viitor.

Preotul care are grija de sufletul bolnavilor de la Spitalul de Boli Infectioase spera ca oamenii cu stare sa ii auda mesajul si sa doneze bani pentru infiintarea unei capele in curtea unitatii spitalicesti.

Rugaciunea trateaza durerea trupeasca si le reda pacientilor speranta de viata. De asemenea, o biserica le-ar fi de folos si rudelor celor internati.

Preotul de la Spitalul de Boli Infectioase a si botezat luna aceasta doi bebelusi internati initial in stare grava in spital. Ambii copii au plecat acasa sanatosi.

Cuvinte cheie: spitalul de recuperare, biserica, iasi

View the original article here

A muls zeci de milioane de euro din afaceri cu statul. Intra sa vezi cine este REGELE asfaltului din Iasi

Afacerile cu statul s-au dovedit mereu a fi cele mai profitabile. Insa nu oricine ajunge sa guste din tortul cu zeci de milioane de euro pus la bataie de Guvern prin diferite institutii ale statului. Cat de proaste sunt drumurile din Romania o stie orice sofer. Cati bani insa se pompeaza anual in refacerea acestora, mai putini stiu. Regii asfaltului, cum sunt ei denumiti, pot fi numarati pe degetele de la o mana. Drept exemplu, in ultimii cinci ani, patru firme din Romania au castigat contracte cu statul in valoare de 1,66 miliarde de euro fara TVA, suma care depaseste 1% din PIB-ul tarii. Banii au fost impartiti intre Dorinel Umbrarescu, Costel Casuneanu, Nelu Iordache si Dan Besciu.

Afaceri de 30 milioane euro
Constantin Pricop, patronul firmei iesene Euroconstruct Group, a mirosit si el afacerea inca din 2005. Un om de afaceri discret, cu multa influenta si care a ocolit mereu presa. Cumatru cu seful Consiliului Judetean, Constantin Simirad si apropiat al primarul Gheorghe Nichita, Pricop s-a lipit in ultimii ani de contracte cu statul in valoare de peste 30 de milioane de euro. Daca analizam datele financiare ale firmei patronate de Pricop, observam ca din 2005 si pana in 2009 cifra de afaceri a Euroconstruct Group s-a dublat de la an la an ajungand la 34,5 milioane de lei.
Chiar si in vreme de criza, cand multe companii au fost nevoite sa inchida portile si sa trimita angajatii acasa, Pricop a dus-o bine. Mai exact in 2010, Euroconstruct a inregistrat o cifra de afaceri de 16,7 milioane lei. Culmea, aceeasi valoare cumuleaza si contractele lui cu statul. Cu alte cuvinte, anul trecut, daca Euroconstruct nu prindea nicio licitatie de stat, firma si-ar fi putut inchide usor portile.

Contracte suplimentate
Cum a reusit Euroconstruct in toti acesti ani sa prinda atat de multe contracte cu statul? Daca analizam datele obtinute, observam ca de multe ori, compania patronata de Pricop a licitat cu mult sub valoarea totala a contractului. De exemplu, in luna iulie 2008, Euroconstruct Group a castigat licitatia pentru montarea de pavele in municipiul Iasi.
Municipalitatea a pus la dispozitie 8,1 milioane lei, iar firma patronata de Pricop s-a oferit sa faca lucrarea cu doar 6,27 milioane lei, cu peste 20% mai putin decat pretul estimat de primarie. Insa, surpriza mare, in octombrie 2009, Euroconstruct a cerut si obtinut suplimentarea lucrarilor. A mai primit de la Primarie suma de 2,05 milioane lei. Un simplu calcul matematic arata ca, in realitate, Euroconstruct a primit 8,3 milioane lei, cu 0,2 milioane lei mai mult decat estimase municipalitatea ca va realiza aceste lucrari. Un alt exemplu elocvent este cel al lucrarilor de ranforsare a drumului national 28.
La aceasta licitatie, lucrarile au fost estimate la 10,7 milioane lei fara TVA, iar Euroconstruct a castigat licitatia oferind un pret cu 40% mai mic, adica doar 6 milioane de lei. Promotile de la Euroconstruct se regasesc si la lucrarile de ranforsare a DN 24, unde a obtinut contractul cu o oferta la jumatate de pret. „Este greu de realizat lucrarile cu acesti bani. In orice caz, la finele acestei luni, Fiscul se va pronunta asupra legalitatii cheltuirii banilor din imprumutul Dexia. Aici este inclus si contractul cu pavelele. Ramane de vazut daca suplimentarea contractului care a dus la o suma mai mare decat cea prevazuta de executant este legala“, a declarat Sorin Ionescu, consilier local PD-L.

Lucrari abandonate
O alta licitatie cu cantec este cea organizata de Consiliul Judetean pentru reabilitarea drumului judetean Iasi-Botosani. Dupa mai multe contestatii, lucrarea a fost atribuita companiei Euroconstruct Group. Recent insa, Ministerul Dezvoltarii si Turismului a sanctionat Consiliul Judetean cu 5% din valoarea contractului pentru drumul judetean Iasi - Botosani. Motivul, institutia ieseana a atribuit, fara sa respecte legislatia in vigoare, contractul companiei patronate de Pricop. Mai mult, cele doua milioane de lei, cat reprezinta cei 5% din valoarea contractului, vor fi restituiti Comisiei Europene si vor fi luati din visteria Consiliului Judetean. Aceasta este o mica problema in comparatie cu ce se intampla in realitate cu lucrarile la drumul judetean Iasi – Botosani.
O sursa apropiata Consiliului Judetean spune ca institutia risca sa piarda finantarea pentru acest drum. „Euroconstruct este la un pas de insolventa. A anuntat deja verbal ca nu va mai continua lucrarile la acest drum. Motivele lor par a fi intemeiate. Proiectul este facut de pe vremea lui Flaiser, acum in 2011, preturile sunt altele. El a licitat cu 10 milioane sub pretul de pornire ca sa prinda lucrarea sperand ulterior ca va obtine o suplimentare. Acest lucru nu s-a intamplat si acum Euroconstruct cere cu disperare rezilierea contractului”, au explicat sursele.

Teapa si la Dorobanti
In orice caz, drumul judetean Iasi – Botosani nu este singurul abandonat de catre firma patronata de Pricop. La fel s-a intamplat si la drumul Aroneanu – Dorobanti.
In 2009, Euroconstruct a semnat cu Consiliul Judetean un contract in valoare de 1,9 milioane lei prin care se angaja ca in termen de 90 de zile sa refaca drumul de la Dorobanti. A primit un avans de peste 150.000 de lei, si, dupa 13 zile de munca asidua, a dat bir cu fugitii. A cerut si a obtinut rezilierea contractului. Proiectul a fost reevaluat si s-a organizat o noua licitatie. Cine credeti ca a castigat-o? Tot Euroconstruct Group.
Pe forumul comunei Aroneanu, primarul Benoni Moruzi le explica satenilor ca pana la finele acestui an vor avea un drum asfaltat. Declaratia a fost facuta la finele lunii august pe forumul mentionat. In ocotmbrie, lucrurile s-au schimbat radical. „Revenind la drumul Aroneanu – Dorobanti, firma Euroconstruct a cesionat contractul catre firma Hugh Construct Iasi, astazi 20.10.2011 incepand lucrarile. Lucrarile de pregatire a drumului si de asfaltare vor incepe dinspre locul de intoarcere a autobuzului pana la unirea cu tronsonul finalizat deja. Necazurile create pana acum de firma Euroconstruct prin tergiversarea lucrarilor de la data semnarii contractului si pana astazi sper sa fie compensate cu putin ajutor divin referitor la conditiile meteo de care am avea nevoie pentru a putea finaliza pregatirea drumului si turnarea asfaltului“, semneaza cu deosebita consideratie primarul Benoni Moruzi. Cu alte cuvinte, Euroconstruct si-a batut joc cat a putut de drumul de la Dorobanti. A abandonat in prima faza lucrarile, reziliind contractul motivand ca pretul este prea mic. Apoi a participat iar la licitatie si culmea a castigat. Insa nici a doua oara nu s-a apucat de lucrari. A pasat contractul catre alta firma.

Management prost
„Toate aceste lucruri se intampla datorita managementului prost de la varful Consiliului Judetean Iasi. Domnul Constantin Simirad ar fi trebuit sa discute cu constructorul si sa rezolve problema. Insa el nu face altceva decat sa-I acuze in fel si chip pe acestia. Ori asa nu facem nimic“, a explicat vicepresedintele Consiliului Judetean, Constantin Adascalitei. Si ca sa va dati seama ce fler are Constantin Pricop la afaceri va spunem ca la unele licitatii a ofertat aproape exact cat pretul estimat de beneficiar. De exemplu, in octombrie 2010, a castigat doua licitatii pentru reabilitarea unor drumuri afectate de inundatii.
Ofertele au fost la limita in comparatie cu valorile estimate: 1,389 milioane lei oferta pentru un contract estimat la 1,4 milioane lei si 2,529 milioane lei pentru o estimare a lucrarilor de 2,53 milioane lei.
Cum a reusit o asemnea performanta Constantin Pricop e greu de explicat. Am incercat sa discutam cu regele asfaltului de la Iasi, insa este foarte greu de ajuns la el.
Ne-am deplasat la sediul firmei Euroconstruct de pe strada Rampei numarul 9A. Autoturismul lui Pricop, un Audi Q7 alb era parcat in curte, insa paznicul ne-a explicat ca este plecat din unitate. Asa ca l-am contactat telefonic. Ne-a raspuns politicos, insa cand ne-am recomandat ca suntem de la ziarul 7est a intors-o ca la Ploiesti.
„Nu e domnul Pricop la telefon. Sunt soferul lui. Puteti sa-mi spuneti ce doriti de la el, pentru ca eu sunt omul lui de incredere. Cand se va elibera ii voi comunica si va va suna“, ne-a asigurat asa-zisul sofer al lui Constantin Pricop.
Pana la inchiderea editiei, nici patronul Euroconstruct nu a mai sunat, dar nici nu a mai raspuns la telefon atunci cand a fost contactat.

__________

Contracte cu statul

2011 – 58 mil lei inclusiv TVA
Ianuarie 2011
Drumul judetean Iasi – Botosani
46,7 milioane lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 58,7 mil lei fara TVA

2010 – 16 mil lei inclusiv TVA
Iulie 2010
Ranforsare sistem rutier DN 28
6 milioane lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 10,7 milioane lei fara TVA

August 2010
Ranforsare sistem rutier DN 24
2,374 milioane lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 4,55 milioane lei fara TVA

Octombrie 2010
Reabilitare drumuri dupa inundatii
1,398 mil lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 1,4 mil lei fara TVA

Octombrie 2010
Reabilitare drumuri dupa inundatii
2,529 mil lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 2,53 mil lei fara TVA

Noiembrie 2010
Suplimentare lucrari la Poiana Largului Bicaz
0,54 milioane lei fara TVA

2009 – 23,5 mil lei inclusiv TVA
Ianuarie 2009
Reabilitare camin elevi
2 milioane lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 3,3 milioane lei fara TVA

Ianuarie 2009
Reabilitare drum Poiana Largului Bicaz
11,68 milioane lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 17,7 milioane lei fara TVA

Septembrie 2009 – suplimentare contract
Reabilitare DN 24B
0,379 mil lei fara TVA

Octombrie 2009 – suplimentare lucrari
Amenajare pavele Iasi
2,05 milioane lei fara TVA

Decembrie 2009
Modernizare strazi comune Vaslui
3,68 milioane lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 5 milioane lei fara TVA

2008 – 24,4 mil lei inclusiv TVA
Ianuarie 2008
Modernizare campus studentesc
11,1 milioane lei fara TVA

Iulie 2008
Amenajare cu pavele Iasi
6,27 milioane lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 8,1 milioane lei fara TVA

Noiembrie 2008
Covor asfaltic DN 24B
3,049 milioane lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 5,78 milioane lei fara TVA

2007
Noiembrie 2007
Lucrari constructie Universitatea Tehnica Iasi
0,345 milioane lei fara TVA
Valoarea totala a proiectului: 0,4 milioane lei

Cuvinte cheie: licitatii, consructii, drumuri, asfalt, Euroconstruct, Constantin Pricop

View the original article here

Pretul gigacaloriei, strict SECRET. Intra in text sa vezi cat ar putea costa incalzirea la iarna

Pretul incalzirii pentru aceasta iarna ramane, deocamdata, invaluit intr-un mister total. Cele 55.000 de familii inca racordate la sistemul centralizat de incalzire nu stiu nici acum cat vor plati pentru o gigacalorie. Singura cifra aruncata pe piata e de 266 lei pentru o gigacalorie. Daca acesta va fi pretul final, inseamna ca facturile la caldura din aceasta iarna vor fi, in medie, cu 44% mai mari fata de sezonul rece precedent.

Se fac calcule
Sistemul centralizat de incalzire a fost preluat, de cateva zile, de compania franceza Dalkia. Din totalul angajatilor de la CET, au fost concediate aproximativ 500 de persoane. Al doilea moment important al preluarii va fi cel in care compania va anunta pretul cu care va vinde populatiei gigacaloria. Saptamana trecuta, Mihai Chirica, seful directiei tehnice a Primariei, sustinea ca nu au fost finalizate calculele. „Depinde foarte multe de pretul la care compania va achizitiona combustibilul”, a declarat Chirica referindu-se la cumpararea huilei necesare producerii energiei termice.

Combustibil pentru o luna
In acest moment, in depozitele de la CET mai sunt maxim 20.000 de tone de huila ceea ce, potrivit surselor din companie, ar fi suficient pentru furnizarea caldurii timp de o luna, cu temperaturi nu foarte scazute. Recent, oficiali ai Primariei au afirmat ca negocierile purtate pana acum intre municipalitate si Dalkia au facut ca pretul gigacaloriei sa se invarta in jurul sumei de 266 lei. Pentru comparatie, daca in ianuarie trecut, la un apartament cu doua camere factura la caldura a fost de 222 lei (la 185 lei/gcal), atunci, in ianuarie 2012, la 266 lei/gcal, factura la incalzire pentru acelasi tip de apartament ar putea urca pana la 319 lei.

Scenariu apocaliptic
Reprezentantii asociatiilor de proprietari cu un ochi rad si cu altul plang. Astfel, cu cat se amana data stabilirii pretului gigacaloriei, cu atat e mai bine pentru locatari pentru ca acestia vor plati caldura la pretul actual. „Nu cred ca se va calcula retroactiv pretul gigacaloriei“, a afirmat Dumitru Bucur, presedintele Grupului Asociatiilor de Proprietari si Locatari. Pe de alta parte exista temerea ca nu cumva amanarea modificarii de tarif sa aduca cu sine si o crestere mai insemnata. „Eu am auzit chiar de 320 de lei o gigacalorie, ceea ce ar fi extrem de mult“, a adaugat Bucur.

Cluj – 165 lei/gcal
La 266 lei pentru o gigacalorie, pretul ar fi printre cele mai mari din tara. Cel mai mare ramane cel stabilit de Consiliul Local Constanta care a prevazut un tarif de 338 lei, dar acolo Primaria a anuntat si cresterea ajutoarelor acordate populatiei. Astfel, potrivit estimarilor facute de Primaria Constanta, aproximativ jumatate din cele 80.000 de familii racordate la sistem vor primi ajutoare de caldura. De cealalta parte, cele mai mici tarife raman la Cluj Napoca (165 lei/gcal) si Bucuresti (170 lei/gcal). In aceste doua cazuri, dupa eliminarea subventiei ce era acordata de Guvern, municipalitatile au decis sa acopere diferenta din surse proprii astfel incat populatia sa nu treaca prin socul scumpirii.

Confuzie generala
O alta problema cu sistemul de termoficare din Iasi, preluat recent de Dalkia, este relatia contractuala furnizorul si beneficiar, dar si modul de plata al facturilor. Astfel, anterior, CET avea semnate contracte individuale cu cateva mii de familii. Nimeni nu a putut preciza daca acestea vor fi sau nu reinnoite de noul furnizor. Pe de alta parte, Dalkia are contract direct cu Primaria. Astfel, municipalitatea va trebui sa achite direct contravaloarea agentului termic, urmand ca ulterior sa se indrepte impotriva populatiei rau-platnice. Nici despre datoriile istorice ale populatiei ce nu si-a platit serviciile ani la rand nu se stie ce se va intampla.

Pretul platit de populatie pentru o gigacalorie in alte mari orase

- Cluj    165 lei/gcal
- Constanta    338 lei/gcal
- Timisoara    252 lei/gcal
- Oradea    235 lei/gcal
- Bucuresti    170 lei/gcal
- Calarasi    212 lei/gcal
- Brasov    192 lei/gcal
- Craiova    194 lei/gcal
- Tg. Mures    231 lei/gcal

La Constanta, Consiliul Local a decis majorarea ajutoarelor de incalzire, astfel ca mai bine de jumatate din cele 80.000 familii racordate la sistemul centralizat de incalzire vor beneficia de sprijin financiar

In vara, reprezentantii Primariei sustineau ca la CET mai sunt racordate 55.000 de familii. Acum, nimeni nu poate preciza cu exactitate numarul consumatorilor, mai ales ca in cele doua reprize ale crizei apei calde din toamna multi ieseni s-au debransat Cuvinte cheie: cet, incalzire, gigacalorie, dalkia, caldura

View the original article here