Cum au fost construite piramidele din Egipt? Cercetătorii au descifrat noi detalii

Construirea faimoaselor piramide din Giza a necesitat un efort enorm, iar oamenii de stiinta continua sa descopere noi detalii despre modul în care au fost realizate aceste monumente istorice.

Acum, cercetatorii au descoperit cum au fost hraniti miile de muncitori care au realizat piramidele egiptene. Oamenii de stiinta au descoperit ramasitele unei operatiuni de catering masive în orasul în care locuiau muncitorii, la o mica distanta de piramide.

Orasul muncitorilor se gaseste la aproximativ 400 de metri la sud de Sfinx, aici locuind oamenii care au contruit piramida faraonului Menkaure, cea de-a treia si ultima piramida de pe platoul Giza.

Situl este cunoscut si sub numele sau din limba araba, Heit el-Ghurab, fiind supranumit si „Orasul Pierdut al Constructorilor de Piramide”.

Pâna acum, cercetatorii au descoperit un cimitir în apropiere în care se gasesc trupurile constructorilor, o îngraditura aflata în sudul orasului în care erau tinute si sacrificate animalele si numeroase oase de animale.

Pe baza oaselor descoperite, a datelor nutritionale si a altor descoperiri din acest sit, arheologii estimeaza ca în fiecare zi erau sacrificate aproximativ 1800 de kilograme de carne de la vaci, oi si capre pentru a hrani constructorii.

Aceasta dieta bogata în carne, alaturi de serviciile medicale disponibile (scheletele unor muncitori contin oase vindecate), ar fi reprezentat un motiv în plus prin care egiptenii erau atrasi sa munceasca la piramide.

„Oamenii erau îngrijiti, erau bine hraniti atunci când munceau, astfel erau multe lucruri atragatoare la acest loc de munca”, a explicat Richard Redding, cercetator în cadrul Ancient Egypt Research Associates (AERA), grupul care excaveaza si studiaza acest oras al muncitorilor de mai bine de 25 de ani.

„Cel mai probabil, cei ce munceau la piramide aveau parte de o dieta mult mai buna decât ce aveau la ei în sate”, a explicat Redding.

În orasul muncitorilor, ce a fost locuit pentru aproximativ 35 de ani, cercetatorii au descoperit numeroase oase de animale. Desi cercetatorii nu sunt înca siguri de numarul total al oaselor, Redding estimeaza ca au fost identificate aproximativ 25.000 de oi si capre, 8.000 de vite si 1.000 de oase de porc.

Aproximativ 10.000 de muncitori au ajutat la construirea piramidei Menkaure, estimeaza specialistii AERA, la care se adauga o forta de munca mai redusa ce era prezenta de-a lungul anului pentru a pregati pietrele si pentru a completa pregatirile si masuratorile necesare. Aceasta forta de munca redusa ar fi depus un efort mai mare timp de câteva luni, în fiecare an, începând cu luna iulie. „Timp de patru-cinci luni în fiecare an aduceau o forta de munca mare pentru a muta blocurile de piatra, iar acesti muncitori nu faceau nimic altceva decât sa mute pietrele”, a explicat Redding.

Evident, construirea unei piramide este o munca extrem de dificila. Muncitorii aveau nevoie de cel putin 45-50 de grame de proteine în fiecare zi, explica Redding. Jumatate din aceasta cantitate de proteina ar fi fost obtinuta din peste, fasole, linte si alte surse vegetariene, iar cealalta jumatate ar fi fost obtinuta din oi, capre si vaci, estimeaza specialistul. Cel mai probabil, laptele si brânza nu erau folosite ca sursa de proteina din cauza problemelor de transport si deoarece în acea vreme vacile produceau putin lapte.

Combinând aceste necesitati cu numarul de oase descoperite, Redding a stabilit ca aproximativ 11 vaci si 37 de oi sau capre erau consumate în fiecare zi. Pe lânga acestea, muncitorii mai erau hraniti cu grâne, bere si alte produse alimentare.

Pentru a mentine acest ritm, egiptenii ar fi avut nevoie de o turma de 21.900 de vite si 55.000 de oi si capre doar pentru muncitorii de pe platoul Giza, estimeaza Redding.

Animalele acestea ar fi avut nevoie de aproximativ 401 kilometri patrati de pasune. Daca adaugam si teritoriul necesar pentru asezarile în care stateau pastorii si alte terenuri necesar, numarul creste la aproximativ 1.205 kilometri patrati, o zona similara celei ocupate astazi de orasul Los Angeles. Chiar si asa, o astfel de suprafata ar fi ocupat doar 5% din totalul întinderii deltei Nilului.

Aceste animale aveau nevoie si de pastori - aproximativ un pastor la fiecare sase vite si un cioban la fiecare 50 de oi sau capre. În total, numarul estimat al pastorilor este de 3,650, iar atunci când sunt luate în calcul si familiile acestora numarul se ridica la 18.980, aproximativ 2% din populatia Egiptului în acea perioada.

Aceste turme ar fi fost raspândite în satele din delta Nilului, fiind ulterior aduse în orasul muncitorilor din Giza pentru a fi sacrificate si gatite. La finalul vietii lor, animalele ar fi fost tinute în partea de sud a orasului, unde cercetatorii au descoperit recent o îngraditura. Aceasta cuprinde si doua zone de sacrificare, fiind descoperita sub un teren modern de fotbal.

Studiul a relevat detalii interesante despre viata în orasul muncitorilor care au ridicat piramidele. De exemplu, sefii acestora mâncau cea mai mare parte a vitelor, iar cei ce locuiau în cartierul muncitorilor mâncau mai ales oaie si capra.

Redding afirma ca nu este surprinzator faptul ca sefii preferau sa manânce vita, dat fiind ca era carnea cea mai de pret în Egiptul antic. „Desigur, vita este o carne cu un statut înalt”, spune Redding, subliniind ca apare mult mai frecvent în scenele din morminte decât carnea de oaie sau de capra. De asemenea, în scenele imortalizate în morminte nu apare niciodata carnea de porc.

Asezare situata imediat la est de orasul muncitorilor prezinta o planificare mult mai putin stricta decât orasul constructorilor, iar ramasitele descoperite aici sugereaza ca locuitorii din aceasta asezare consumau un numar mare de porci. De asemenea, dovezile descoperite de cercetatori sugereaza ca persoanele din acest oras situat la est desfasurau actiuni de comert cu muncitorii pentru a obtine fragmente de colt de hipopotam.

Aceste descoperiri sugereaza ca locuitorii din asezarea estica nu erau direct implicati în construirea piramidelor, având mai degraba o relatie speciala cu muncitorii care au ridicat aceste uriase monumente.

„Cei din est nu primeau mâncare în fiecare zi, la fel ca persoanele din orasul muncitorilor. Este o asezare urbana tipica agricultorilor, fiind cel mai probabil o relatie simbiotica între cele doua orase”, explica Redding.

Cercetatorii afirma ca descoperirile sugereaza ca nu toti muncitorii locuiau în orasul muncitorilor, fiind posibil ca unii constructori sa fi campat chiar lânga piramide.

„Ce credem noi - si o sa publicam în scurt timp descoperirile noastre - este ca în orasul muncitorilor locuiau constructorii cu abilitati dezvoltate, iar muncitorii temporari erau cazati în tabere temporare situate lânga piramide”, spune Redding.

„Cel mai probabil acesti muncitori nu aveau nevoie de multe facilitati. Cel mai mult aveau nevoie de umbra - nu aveau nevoie de o sursa de caldura, pentru ca nu erau acolo iarna”, spune Redding.

Cercetatorii planifica acum sa studieze ramasitele din orasele muncitorilor care au lucrat la piramidele Khufu si Kahfre, ceilalti doi faraoni care si-au construit piramide pe platoul Giza. Redding se asteapta ca noile sapaturi sa înceapa într-un an sau doi.

descopera.ro

Articolul original

„Piramidele cu bani” pe care stau faraonii politici. Mica spaga de la institutiile de control se aduna pe verticala pana la directori si politicienii din spatele lor

Exista acum un site unde puteti denunta toate sumele de bani pe care vi le cer angajatii statului. Un vames a cerut 3 euro ca sa lase pe cineva sa treaca fara stingator de incendiu, iar un Bacalaureat luat prin frauda costa 500 de euro. O mie de bacanii si mici magazine din Iasi platesc lunar sute de lei ca sa scape de amenzi. Garda, OPC, ITM si DSV sunt sisteme piramidale in care spagile circula ierarhic pana la liderii politici si se aduna anual sute de mii de euro.

Spaga medie platita de ieseni este 122 de euro, una dintre cele mai mici din tara. Profesori, medici si politisti se afla in topul spagarilor evidentiat de portalul piatadespaga.ro. Pe langa mica spaga colectata de la cetateni, functioneaza un sistem bine pus la punct care ii vizeaza pe patronii de firme.

Site-ul care inregistreaza mica spaga, www.piatadespaga.ro, este un portal care inregistreaza in mod anonim denunturile legate de spagile date la nivel local. Rezultatele sunt agregate si afisate la nivel national iar utilizarea site-ului este extrem de usoara. Vizitatorul anonim apasa pe harta, introduce datele aferente institutiei respective si mentioneaza daca a dat sau nu spaga si cat a platit. El poate selecta si gradul de multumire fata de serviciul obtinut. Denuntatorul este protejat de anonimat iar probarea faptei de coruptie invocate este greu de stabilit. Asa se face ca din Iasi au fost raportate pana acum 46 de spagi date diverselor autoritati.

BAC-ul e 500 de euro

Una dintre cele mai mari sume raportate drept spaga vine de la Targu Frumos. Un utilizator a semnalat, in urma cu o luna, ca a platit 500 de euro cash pentru a obtine o nota buna la Bacalaureat. Unitatea vizata de denunt este Liceul Ion Neculce. Cea mai mica mita ar fi fost data la Sculeni, in punctul de trecere a frontierei. O persoana sustine ca a platit 3 euro pentru a i se permite sa treaca frontiera cu autoturismul, fara a avea stingator de incendii.

Harta spagii din Iasi este diversa dar acopera, in principal, trei directii: invatamant, sanatate si politie. Sunt insa si exceptii notabile. Un drum cu trenul de la Iasi la Suceava costa, cu „nasul”, doar 10 lei in timp ce tariful oficial poate ajunge si la 50 de lei.

Putin pentru ITP

Pentru Inspectia Tehnica Periodica (ITP), spaga anuntata la Iasi este de 50 de lei, fiind semnalate pe site doua unitati in care angajatii ar fi primit bani. „Teoretic nu exista posibilitatea de a truca la ITP, dar intre teorie si practica este o diferenta mare. Daca masina avea probleme minore, cred ca spaga a fost mai mare, undeva la 100 de lei”, a explicat un angajat al RAR. La Spitalul Clinic de Recuperare apar doua denunturi. Primul vizeaza o mita de 200 de euro pentru internarea unui batran cu semipareza iar al doilea are ca subiect o bancnota de 100 de lei bagata in buzunarul unui medic. Ambele spagi ar fi fost date anul trecut.

Spitalele si Universitatile sunt „unse” bine

Pe lista locurilor unde se da spaga figureaza si Spitalul CFR, cu 200 de lei dati unui medic pentru tratament. Tot pe Copou, un asistent a primit 100 de lei la Spitalul Parhon, iar un medic 300 de lei pentru o operatie. La Neurochirurgie o banala internare a unui batran care a suferit un accident vascular cerebral a costat 100 de euro, iar „tarife” similare sunt semnalate si la „Sf. Spiridon”.

Pe langa spagi, pe lista apar si anomalii ale sistemului. Un medic de la Spiridon este acuzat ca a incasat suplimentar 20 de euro pentru o consultatie. „Continuare tratament. Am platit consultatia initiala si tratamentul a durat doua luni (6-7 milioane pe ecografii si medicamente). Cand am revenit la control mi s-a cerut sa platesc iarasi consultatia, pentru ca a trecut mai mult de o luna de cand am fost consultat”, este mesajul lamuritor.

„E urat!”

Lista unitatilor de invatamant unde se da spaga este, si ea, impresionanta. La USAMV figureaza 200 de lei dati unui profesor de entomologie numai pentru ca studentul sa fie primit la un examen. La aceeasi universitate s-au dat si cadouri de 100 de euro la sustinerea examenului de licenta. „Orice lucru care conduce catre o indreptare este binevenit. Fiind sub anonimat, aceste sisizari sunt greu verificabile, dar e un semnal. Asteptam plangeri si la noi, nu doar pe Internet, pentru a putea face ceva. Nu vorbesc doar despre legalitate, dar moral e urat sa te pretezi la asa ceva, mai ales in spatiul universitar”, a declarat Vasile Vintu, rectorul USAMV Iasi.

„Doamna cu coc” a luat 350 de euro

Politistii rutieri sunt si ei vizati de sesizari, dar in acest caz apare o particularitate: sunt semnalate cazuri in care nu s-a dat spaga. O persoana semnaleaza ca a fost oprita pentru ca circula cu farurile de ceata aprinse la Valea Lupului si doar i s-a atras atentia, fara sa trebuiasca sa „cotizeze”. In schimb, o trecere „pe rosu” in Tg. Cucului s-a soldat cu 100 de lei bagati in buzunarul politistului pentru ca permisul de conducere sa ramana la sofer.

O alta mita este semnalata la primarie unde „o doamna cu coc” din „comisia pentru fonduri europene” ar fi primit 350 de euro printr-o firma pentru a accepta un dosar de finantare.

„La ITM virezi lunar 700 de lei ca sa nu te ia cu munca la negru”

Portalul piatadespaga.ro da posibilitatea semnalarii micii coruptii, cea cu care intra in contact direct persoanele fizice. Pe langa aceasta insa, functioneaza sistemul institutionalizat de colectare a spagilor, din care fac parte toate institutiile de control si a caror victime sunt patronii de firme.

Sub anonimat, cativa angajati ai unor astfel de institutii au acceptat sa explice cum se iau spagile si ce valoare au acestea. Prima regula identificata este aceea ca nu exista nicio regula. Dimensiunea spagii variaza in functie de puterea financiara a patronului, de numarul de persoane venite in control si de forta institutiei de control. „Apare protectia politica si de obicei se stiu firmele sau patronii protejati. De multe ori nu ai trecut bine pragul si-ti suna deja telefonul”, a explicat unul dintre inspectorii de teren.

Spaga, ca taxa de protectie

Cei fara „spate” politic platesc un fel de taxa de protectie, care variaza in functie de forta institutiei de control. „Cel mai mult se da la ITM, Garda Financiara, DSP si DSVSA. Aceste institutii au capacitatea de a suspenda activitatea firmei si de a aplica amenzi consistente, de ordinul miilor de lei. Un mic magazin de cartier da cateva sute de lei cand este controlat, iar suma variaza in functie de deficiente. Daca ai angajati la negru sau contabilitatea e vraiste, un 500-700 de lei multumeste pe toata lumea. Patronul prefera asa decat amenzi de 5.000 de lei si eventual dosar penal. Ca practica, daca se cotizeaza, se aplica o amenda minora pentru o neregula minora”, a explicat una dintre surse.

Inspectorii nu cumpara mancare

Cei mai multi bani negri ii fac insa angajatii institutiilor care au posibilitatea sa elibereze autorizatii si, ulterior, aceleasi institutii efectueaza controale. „Nu stiu cum e la pompieri, ca ei sunt institutie militarizata, dar DSP sau DSVSA pot retrage autorizatiile sanitare. In aceasta situatie, firma intra in faliment urgent. De multe ori, pe langa bani, se dau alimente. Ati vazut vreun inspector DSVSA la coada la carne?”, a explicat un angajat al DSVSA.

Daca banii colectati capata uneori trasee piramidale spre sefii de institutii si, apoi, spre cei care i-au sustinut politic pe acestia, produsele primite raman la angajatii care efectueaza controalele pe teren.

Institutii cu aceleasi atributii

Sistemul piramidal al spagii este si unul dintre motivele pentru care in Romania au fost create multiple organisme de control care vizeaza, in mare, cam aceleasi lucruri. Spre exemplu, contabilitatea unei firme poate fi verificata de Garda Financiara, Inspectia Fiscala de la Directia Generala a Finantelor Publice si de echipele mobile de la Vama, daca firma vinde produse accizabile. Similar, Directia de Sanatate Publica, Directia Sanitara Veterinara si Comisariatul pentru Protectia Consumatorilor au atributii care se suprapun in unele puncte.

Cazul cu jandarmul de la Bucuresti

Scandalul „Bac-ul sportivilor”, povestit din interior: spaga in sistem en-gros

Blogerul Ioan Pauliuc a povestit cum s-a colectat spaga de la cei care au dat „Bacul sportivilor” la Bacau, anul trecut, in mai. Au fost 900 de asa-zisi „olimpici”, dintre care maxim 50 erau elevi exceptionali, inscrisi la olimpiadele internationale de matematica, chimie, fizica. Restul erau sportivi care n-au dat pe la scoala. „N-au cum sa ne pice pe toti, eu am dat pe la scoala de cateva ori, in rest antrenamente. Asa s-a luat Bac-ul si in ceilalti ani”, povestea Ioan Pauliuc.

Sportivul spunea ca antrenorul sau ia cate 250 de lei de la fiecare candidat si ca in final se strangea 200.000 de lei, bani care se imparteau la supraveghetori si la comisia de evaluare. Suma era imensa si reteta functiona de ani buni.

Dar anul acesta, scandalul a inceput inainte de primele probe ale Bac-ului si promovarea a fost de numai 34%. S-a aflat de retelele de bani, iar Comitetul Olimpic si oficialii Ministerului Educatiei au declansat o ancheta: s-a aflat ca, din 900 de inscrisi, numai 150 erau sportivi adevarati, restul erau pile care se foloseau de aceasta sesiune speciala pentru a promova Bac-ul.

„Cel mai mult se da la ITM, Garda Financiara, DSP si DSV pentru ca acestea au posibilitatea sa-ti retraga autorizatia, adica sa te inchida si practic dai faliment. Asa ca multi dau lunar o suma fixa ca sa n-aiba probleme.”

Anonim, mic comerciant din Iasi

Cuvinte cheie: Piramidele, cu bani, pe care, stau, faraonii, politici, Mica, spaga, de, la, institutiile, de control, se aduna, pe verticala, pana, la directori, si politicienii, din spatele, lor

View the original article here