Se afișează postările cu eticheta noaptea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta noaptea. Afișați toate postările

miercuri, 22 mai 2013

Paștele de altădată. Vezi ce obiceiuri se țineau în Noaptea Sfântă a Învierii

Pentru oamenii de altadata, unul din momentele traite cu cea mai mare intensitate era Noaptea Sfânta a Învierii, în noaptea aceasta desfasurându-se o multime de datini si obiceiuri mai mult sau mai putin legate de Învierea Domnului. Se considera ca dupa o perioada de degradare a timpului, de instaurarea chiar a haosului atunci când trupul lui Hristos a fost în mormânt, acum se reinstituie ordinea si echilibrul în lume.

Când se înnopta afara, prin curtile bisericilor se aprindeau focuri mari, oamenii spunând ca asa se pazeste Pastele; unii oameni stateau acolo pentru a vedea comori arzând si cum se deschid cerurile. În fapt, focurile acestea, ca si cele facute pe dealurile mari din preajma satelor, aveau menirea de a ajuta Soarele sa urce cât mai mult pe bolta cereasca, sa dea cât mai multa lumina si caldura. Potrivit mentalitatii arhaice, în fiecare casa trebuia sa arda lumina pâna la ziua. Prin unele locuri, toaca, despre care se spunea ca tine la distanta duhurile rele, era luata de la biserica si dusa de niste flacai la cimitir; aici era bine pazita, altfel paznicii trebuiau sa dea un mare ospat în cinstea celor care ar fi reusit sa le-o fure.

La miezul noptii se trageau câteva focuri cu pusca, acest obicei amintind ca, pe vremuri, Anul Nou se sarbatorea primavara. Când auzeau acest semnal, oamenii se trezeau, având grija sa calce pe un asternut, altfel credeau ca îi vor ustura talpile peste vara! Toti ai casei si mai ales fetele mari se spalau într-un lighean în care, pe lânga apa, se mai aflau un ou rosu, câtiva banuti de argint si un fir de busuioc. Cosul cu pasca si cu alte obiecte era dus la biserica de capul familiei; în acest cos se puneau, uneori, si fundul pantalonilor unui barbat, resteiele de la plug si o bucata din camasa unei fete ce avusese prima menstruatie, toate fiind, se zice, bune de leac. Despre cei care, sanatosi fiind, nu vroiau sa mearga la Înviere, se spunea ca se vor îmbolnavi si vor fi în nevoi pâna la Pastele urmator; de altfel, în afara copiilor mici, nimeni nu avea voie sa doarma în aceasta noapte sfânta! Mai mult, despre copiii nascuti în noaptea aceasta si în Saptamâna Luminata se credea ca sunt norocosi.

În biserica, când preotul spunea prima data „Hristos a Înviat!” fetele batrâne ziceau repede „Eu sa joc înainte!”, sperând sa fie jucate la hore si sa se marite o data si ele; vânatorii si pescarii raspundeau la „Hristos a Înviat!” cu „Vânat (peste) prind!” Fiecare, nu-i asa, cu ce-l durea mai tare! Unele fete mari veneau la biserica cu un ou rosu în sân, crezând ca vor fi rosii în obraji, în timp ce altele lipeau coji de oua rosii pe la usile caselor, asta în speranta ca le vor calca pragul petitorii mai degraba.

Spre dimineata, oamenii prindeau a veni spre case cu lumânarile aprinse, prima oprire fiind în grajd, aici atingând capul vitelor cu pascarita în care se afla pasca. Apoi, în casa, se gusta câte putin din alimentele sfintite. Înainte sau la sfârsi­tul mesei, barbatul ciocnea un ou rosu cu nevasta, apoi cu copiii, la urma ciocnind fiecare cu cine vroia. Facând asa credeau ca se vor întâlni si pe lumea cealalta. Cei care vroiau sa fie rumeni în obraji îsi frecau obrajii cu oul rosu pe care urmau sa-l manânce.

Bucurosi ca au mai fost partasi înca o data la Învierea Domnului, oamenii se culcau linistiti; daca se întâmpla cuiva sa moara în somn se stia ca acela va merge direct în rai, oricât de multe pacate ar fi avut, deoarece se spunea ca din Noaptea Învierii si pâna la Rusalii raiul este deschis, iar iadul încuiat.

Material realizat de Marcel Lutic, pre?edintele Asocia?iei Me?terilor Populari din Moldova -Ia?i pentru traditionalromanesc.ro.

Cite?te ?i Saptamâna Mare a Pa?telui, Vinerea Mare si mielul de Pasti dar ?i Joia Mare si iepurele, articole semnate de etnograful Marcel Lutic


Articolul original

luni, 20 mai 2013

Mii de ieşeni au trecut pragurile muzeelor din Iaşi noaptea trecută (GALERII FOTO)

Portile a 11 muzee din judet au fost deschise pâna la miezul noptii si chiar mai târziu.

IMAGINI DE LA CASA POGOR

Vizitatorii au putut admira gratuit exponatele si au participat la mai multe evenimente cultural-artistice.

IMAGINI DE LA MUZEUL UAIC

La Iasi au fost deschise portile urmatoarelor institutii: Muzeele Universitatii „Al.I. Cuza“, Unirii, „Poni-Cernatescu“, „M. Kogalniceanu“, Viei si Vinului din Hârlau, „V. Pogor“, „M. Sadoveanu“, „M. Codreanu“, „I. Creanga“, „V. Alecsandri“ si „C. Negruzzi“.

De asemenea, au putut fi vizitate gratuit Palatul „Al.I. Cuza“ de la Ruginoasa, Turnul Golia si Casa diaconului Creanga, dar si Palatul Roznovanu, resedinta Primariei Municipiului.


Articolul original

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Mii de studente duc o viata dubla: ziua in amfiteatru, noaptea sex virtual

Cristina are 19 ani si este studenta la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iasi. De cateva luni, duce un trai pentru care ar invidia-o multi dintre romani: locuieste intr-un ansamblu imobiliar modern, beneficiind de toate facilitatile. In plus, are un job ce-i aduce lunar aproximativ 3.000 de lei. Dar, toate acestea au un pret. Cristina, studenta silitoare in amfiteatrele universitatii pe timp de zi, se transforma noaptea intr-un simplu obiect sexual al clientilor de pe site-urile de videochat. Mirajul banilor castigati usor au adus-o in aceasta zona promiscua, a obsedatilor si frustratilor care platesc bani grei pentru sex virtual.
„Nu e prostitutie, dar nici moral nu e“, simplifica ea, naiv, fisa postului. Pentru Cristina, alternativele, sustine ea, ar fi fost putine. „Poate as fi reusit sa ma angajez ca secretara, cu 800 de lei salariu. Dar si banii ar fi fost putini si ar fi trebuit sa suport si avansurile sexuale ale sefilor“. Studenta lucreaza in Iasi la studioul „Fetele norocoase“, unul din cele mai mari videochat-uri din oras. Desi nu exista o evidenta clara, autoritatile estimeaza ca numai in Iasi functioneaza 40 de astfel de videochat-uri, la care lucreaza aproximativ 1.500 de studente.

Si patroana a facut videochat
Mihaela Aioanei, patroana studioului „Fetele norocoase“ a demarat o campanie agresiva de publicitate in media locala pentru a-si mari echipa de fete. Cu cat mai multe „operatoare“, cu atat mai bine pentru profitul firmei. „E probabil una din cele mai profitabile afaceri pe timpul asta“, spune Mihaela Aioanei. Fara scrupule, Aioanei prezinta in nuante de roz beneficiile pe care le au angajatele sale, fara a vorbi despre compromisurile pe care trebuie sa le faca fetele. Sefa agentiei are 30 de ani si e absolventa de Filosofie. Afacerea a pus-o pe roate acum doi ani. Stia cu ce se mananca. Acum cinci ani, ea insasi a lucrat la un videochat. „Dupa doi ani, cu banii stransi acolo, am deschis afacerea asta. Mai intai intr-un apartament inchiriat, apoi aici, in acest ansamblu imobiliar”.

O afacere in expansiune
Spatiul inchiriat pentru videochat a fost compartimentat: 13 camere dichisit aranjate in care fetele sa poata „evolua“ in voie, doua grupuri sanitare, o sala de mese, o bucatarie si trei dormitoare pentru fetele care aleg sa locuiasca aici. Pentru ca exista si posibilitatea aceasta, ca fetele ce lucreaza la videochat sa locuiasca aici, fara a plati chirie. Dar, cu o conditie: sa presteze zilnic cate opt ore. Adica, aducand mai multi bani in firma, isi platesc indirect si chiria. „De regula sunt 30. Cel mai mult am avut 36 de fete in acelasi timp“, explica Aioanei.
Patroana vrea sa mareasca numarul camerelor de lucru. Fiecare camera are cateva dotari standard: un pat sau o canapea, un calculator conectat la Internet si la o camera video. Adica, fetele pot fi vazute si auzite de clientii lor. In incaperi se mai afla bare de dans, de genul celor din cluburile de striptease, oglinzi uriase agatate pe peretii tapetati, reflectoare puternice si bineinteles accesoriile, jucarii erotice cu care-si satisfac sexual clientii in fata camerei video.

Tinta fetelor: barbatii varstnici
Delia are 20 de ani, e din Suceava, si lucreaza la „Fete norocoase“ de cateva luni. „Cel mai putin am luat, intr-o zi, 60 de lei partea mea. Iar cel mai mult 200 de lei intr-o zi“, afirma Delia. La studioul la care lucreaza plata se face la sfarsitul zilei. Adica, ai prestat, iar la sfarsitul programului patroana iti da banii cash. Delia lucreaza part-time, patru ore zilnic timp de cinci zile, adica 20 de ore pe saptamana. In paralel merge si la cursuri, ea urmand o scoala postliceala. Nimeni din familie nu stie cu ce se ocupa, doar prietenului sau i-a povestit. „Lucrez ca sa am si eu bani de buzunar“. Fara a fi o frumusete rapitoare, Delia are trasaturi fizice pe care si le accentueaza pentru a atrage clienti. Bruneta are ochii de culoarea cenusii stinse, sani mici si talie de viespe. „75% din barbatii cu care intru in contact, pe chat, au cerinte sexuale. Unii, in special cei in varsta, platesc si pentru a sta de vorba cu noi“, spune ea.

S-a angajat prima data intr-a XII-a
Site-urile pe care apar fetele nu pot fi accesate din Romania si, la cerere, sunt blocate si in alte tari din Europa acolo unde „operatoarele“ pot avea rude ce le-ar putea identifica. Cristina, 19 ani, e studenta la Universitatea „Cuza“. La „Fetele norocoase“ lucreaza din martie. A prins ceva cheag si a ajuns sa castige si 3.000 de lei pe luna. „Am mai lucrat la un videochat, o saptamana, cand eram in clasa a XII-a. Nu mi-a placut cum am fost tratata de patroni si am plecat. Apoi am incercat sa ma angajez la o firma de curatenie, dar patronul de acolo imi facea avansuri sexuale. Ulterior, am fost bona unui copil de 11 ani. Programul era bun, la fel si conditiile. Dar si in acest caz, tatal baiatului s-a dat la mine si am fost nevoita sa plec. A treia incercare a fost la un salon de masaj erotic. Dar, cand am aflat ca asta implica si sex oral, am renuntat“, arata Cristina prin ce a trecut pentru a-si gasi un loc de munca.
In final, s-a angajat la studioul de videochat „Fetele norocoase“. Mignona satena, cu ochi albastri, nu e deranjata de meseria sa. „Eu zic ca nu e prostitutie. Cred ca mai prostituata ca mine e femeia care sta cu un barbat pentru bani“.

Cereri in casatorie
Pentru a tine clientii in convorbiri private (acolo unde barbatii platesc fiecare minut pe care-l petrec cu fetele), Cristina trebuie sa se dezbrace, sa danseze in fata oglinzii, la bara sau sa mimeze actul sexual in fata camerei video folosindu-se de jucarii sexuale. „Multi vor sa ne trimita, separat, bani in cont. Altii vor sa vina in Romania sa ne cunoasca persoanal. Sau altii se indragostesc, au fost si cereri in casatorie“, declara Cristina. Fata repeta obsesiv ca atat timp cat nu are contact fizic cu un barbat nu poate fi considerata protituata. Ce-ar putea lucra ca sa castige suficient cat sa-si pastreze actualul stil de viata, cu haine si cosmetice scumpe, cu sedinte prelungite de shopping sau cu orele petrecute in saloanele de infrumusetare?

Afacerea e considerata legala
Activitatea de videochat nu este clar reglementata in Romania. „Activitati de telecomunicatii prin retele de cablu“ este obiectul de activitate al studioului „Fete norocoase“, iar fetele sunt incadrate ca „operator calculator“. „Angajatele au carti de munca sau PFA-uri, iar firma mea plateste darile la stat. Totul este legal“, afirma patroana Mihaela Aioanei.
Politia si inspectorii de munca supravegheaza aceste activitati, mai ales ca au fost cazuri in care aceste studiouri de videochat serveau ca paravan pentru prostitutia adevarata.

Afacere de criza la romani
Investitia initiala, in amenajarea intregului spatiu, s-a ridicat la 80.000 de euro. A inclus compatimentarea, utilarea si mobilarea camerelor, dar si achizitionarea echipamentului de lucru (calculatoare, camere video etc). „Investitia este amortizata“, spune Aioanei. Chiar si in lunile proaste, cand fetele, studente, pleaca in vacanta, afacerea este profitabila. „Intr-o luna slaba avem incasari undeva la 30.000 lei, cu 25 de fete“, afirma Mihaela Aioanei. Adica, aproximativ  7.200 de euro. Acestea sunt incasarile firmei, cele ale fetelor fiind separate.
Cheltuielile reprezinta chiria spatiului si utilitatile (3.000 de euro) si darile catre stat pentru fetele angajate (maxim 1.000 de euro). Cu alte cuvinte, profitul intr-o luna de vara, considerata o perioada proasta pentru afacere, este de peste 3.000 de euro. In lunile pline, de iarna, profitul se poate dubla sau chiar tripla.

O fata ridica 1.000 de euro pe luna
La randul lor, fetele castiga sume importante. Pentru un minut de discutie sau de sex virtual, clientii platesc intre 2 dolari si 4 dolari (pentru site-urile din SUA) sau intre 2 si 4 euro (site-urile din Europa). Jumatate din bani intra in conturile firmei de videochat, iar cealalta jumatate sunt veniturile fetelor, cele care presteaza efectiv. Astfel, la 10 minute, o operatoare incaseaza 20 de dolari, adica aproximativ 60 de lei. „In cea mai proasta zi am facut 120 lei, adica 60 de lei pentru firma, 60 de lei pentru mine“, sustine Delia. Mergand cu calculul pana la capat si admitand ca Delia ar avea intr-o luna cu 20 de zile de lucru numai zile proaste cu astfel de incasari, tot ar ridica la final 1.200 de lei. Si asta in conditiile in care timpul de lucru in cazul sau este de 4 ore pe zi. Pentru cele care lucreaza 6 sau 8 ore pe zi si care au capatat si experienta si au clienti fideli, incasarile lunare medii sunt intre 3.000 si 4.000 de lei. Dar, sunt si fete care ajung la 2.000 euro lunar, partea lor. „Cei tineri intra in camera privata si ne cer scurt: jos textila. Ne convin cei mai in varsta, ca ii tinem mai mult de vorba, ii prostim si ne intra mai multi bani in cont“, afirma Cristina, operator videochat.

____________

Top trei solicitari scabroase
1. Sa se foloseasca de tocurile de la pantofi pe care clientii solicita sa le transforme in jucarii sexuale
2. Un alt client a cerut inlocuirea vibratorului cu furtunul de la aspirator
3. O alta solicitare stranie a fost ca jocul sexual sa fie executat de doua fete care sa se scuipe una pe cealalta

____________

Nu putem vorbi in aceste cazuri de o boala psihica. E o necesitate absolut materiala pentru ca fetele au constatat ca pe canalele media sunt promovate femeile cu bani, cu implanturi, genul pitipoancelor. Nu mai exista o scara a valorilor, iar ele nu mai au repere morale in societatea romaneasca.
dr. Virginia Marinescu, spitalul de Psihiatrie Socola

Cuvinte cheie: sex virtual, videochat, fetele norocoase, studente


View the original article here