„Piramidele cu bani” pe care stau faraonii politici. Mica spaga de la institutiile de control se aduna pe verticala pana la directori si politicienii din spatele lor

Exista acum un site unde puteti denunta toate sumele de bani pe care vi le cer angajatii statului. Un vames a cerut 3 euro ca sa lase pe cineva sa treaca fara stingator de incendiu, iar un Bacalaureat luat prin frauda costa 500 de euro. O mie de bacanii si mici magazine din Iasi platesc lunar sute de lei ca sa scape de amenzi. Garda, OPC, ITM si DSV sunt sisteme piramidale in care spagile circula ierarhic pana la liderii politici si se aduna anual sute de mii de euro.

Spaga medie platita de ieseni este 122 de euro, una dintre cele mai mici din tara. Profesori, medici si politisti se afla in topul spagarilor evidentiat de portalul piatadespaga.ro. Pe langa mica spaga colectata de la cetateni, functioneaza un sistem bine pus la punct care ii vizeaza pe patronii de firme.

Site-ul care inregistreaza mica spaga, www.piatadespaga.ro, este un portal care inregistreaza in mod anonim denunturile legate de spagile date la nivel local. Rezultatele sunt agregate si afisate la nivel national iar utilizarea site-ului este extrem de usoara. Vizitatorul anonim apasa pe harta, introduce datele aferente institutiei respective si mentioneaza daca a dat sau nu spaga si cat a platit. El poate selecta si gradul de multumire fata de serviciul obtinut. Denuntatorul este protejat de anonimat iar probarea faptei de coruptie invocate este greu de stabilit. Asa se face ca din Iasi au fost raportate pana acum 46 de spagi date diverselor autoritati.

BAC-ul e 500 de euro

Una dintre cele mai mari sume raportate drept spaga vine de la Targu Frumos. Un utilizator a semnalat, in urma cu o luna, ca a platit 500 de euro cash pentru a obtine o nota buna la Bacalaureat. Unitatea vizata de denunt este Liceul Ion Neculce. Cea mai mica mita ar fi fost data la Sculeni, in punctul de trecere a frontierei. O persoana sustine ca a platit 3 euro pentru a i se permite sa treaca frontiera cu autoturismul, fara a avea stingator de incendii.

Harta spagii din Iasi este diversa dar acopera, in principal, trei directii: invatamant, sanatate si politie. Sunt insa si exceptii notabile. Un drum cu trenul de la Iasi la Suceava costa, cu „nasul”, doar 10 lei in timp ce tariful oficial poate ajunge si la 50 de lei.

Putin pentru ITP

Pentru Inspectia Tehnica Periodica (ITP), spaga anuntata la Iasi este de 50 de lei, fiind semnalate pe site doua unitati in care angajatii ar fi primit bani. „Teoretic nu exista posibilitatea de a truca la ITP, dar intre teorie si practica este o diferenta mare. Daca masina avea probleme minore, cred ca spaga a fost mai mare, undeva la 100 de lei”, a explicat un angajat al RAR. La Spitalul Clinic de Recuperare apar doua denunturi. Primul vizeaza o mita de 200 de euro pentru internarea unui batran cu semipareza iar al doilea are ca subiect o bancnota de 100 de lei bagata in buzunarul unui medic. Ambele spagi ar fi fost date anul trecut.

Spitalele si Universitatile sunt „unse” bine

Pe lista locurilor unde se da spaga figureaza si Spitalul CFR, cu 200 de lei dati unui medic pentru tratament. Tot pe Copou, un asistent a primit 100 de lei la Spitalul Parhon, iar un medic 300 de lei pentru o operatie. La Neurochirurgie o banala internare a unui batran care a suferit un accident vascular cerebral a costat 100 de euro, iar „tarife” similare sunt semnalate si la „Sf. Spiridon”.

Pe langa spagi, pe lista apar si anomalii ale sistemului. Un medic de la Spiridon este acuzat ca a incasat suplimentar 20 de euro pentru o consultatie. „Continuare tratament. Am platit consultatia initiala si tratamentul a durat doua luni (6-7 milioane pe ecografii si medicamente). Cand am revenit la control mi s-a cerut sa platesc iarasi consultatia, pentru ca a trecut mai mult de o luna de cand am fost consultat”, este mesajul lamuritor.

„E urat!”

Lista unitatilor de invatamant unde se da spaga este, si ea, impresionanta. La USAMV figureaza 200 de lei dati unui profesor de entomologie numai pentru ca studentul sa fie primit la un examen. La aceeasi universitate s-au dat si cadouri de 100 de euro la sustinerea examenului de licenta. „Orice lucru care conduce catre o indreptare este binevenit. Fiind sub anonimat, aceste sisizari sunt greu verificabile, dar e un semnal. Asteptam plangeri si la noi, nu doar pe Internet, pentru a putea face ceva. Nu vorbesc doar despre legalitate, dar moral e urat sa te pretezi la asa ceva, mai ales in spatiul universitar”, a declarat Vasile Vintu, rectorul USAMV Iasi.

„Doamna cu coc” a luat 350 de euro

Politistii rutieri sunt si ei vizati de sesizari, dar in acest caz apare o particularitate: sunt semnalate cazuri in care nu s-a dat spaga. O persoana semnaleaza ca a fost oprita pentru ca circula cu farurile de ceata aprinse la Valea Lupului si doar i s-a atras atentia, fara sa trebuiasca sa „cotizeze”. In schimb, o trecere „pe rosu” in Tg. Cucului s-a soldat cu 100 de lei bagati in buzunarul politistului pentru ca permisul de conducere sa ramana la sofer.

O alta mita este semnalata la primarie unde „o doamna cu coc” din „comisia pentru fonduri europene” ar fi primit 350 de euro printr-o firma pentru a accepta un dosar de finantare.

„La ITM virezi lunar 700 de lei ca sa nu te ia cu munca la negru”

Portalul piatadespaga.ro da posibilitatea semnalarii micii coruptii, cea cu care intra in contact direct persoanele fizice. Pe langa aceasta insa, functioneaza sistemul institutionalizat de colectare a spagilor, din care fac parte toate institutiile de control si a caror victime sunt patronii de firme.

Sub anonimat, cativa angajati ai unor astfel de institutii au acceptat sa explice cum se iau spagile si ce valoare au acestea. Prima regula identificata este aceea ca nu exista nicio regula. Dimensiunea spagii variaza in functie de puterea financiara a patronului, de numarul de persoane venite in control si de forta institutiei de control. „Apare protectia politica si de obicei se stiu firmele sau patronii protejati. De multe ori nu ai trecut bine pragul si-ti suna deja telefonul”, a explicat unul dintre inspectorii de teren.

Spaga, ca taxa de protectie

Cei fara „spate” politic platesc un fel de taxa de protectie, care variaza in functie de forta institutiei de control. „Cel mai mult se da la ITM, Garda Financiara, DSP si DSVSA. Aceste institutii au capacitatea de a suspenda activitatea firmei si de a aplica amenzi consistente, de ordinul miilor de lei. Un mic magazin de cartier da cateva sute de lei cand este controlat, iar suma variaza in functie de deficiente. Daca ai angajati la negru sau contabilitatea e vraiste, un 500-700 de lei multumeste pe toata lumea. Patronul prefera asa decat amenzi de 5.000 de lei si eventual dosar penal. Ca practica, daca se cotizeaza, se aplica o amenda minora pentru o neregula minora”, a explicat una dintre surse.

Inspectorii nu cumpara mancare

Cei mai multi bani negri ii fac insa angajatii institutiilor care au posibilitatea sa elibereze autorizatii si, ulterior, aceleasi institutii efectueaza controale. „Nu stiu cum e la pompieri, ca ei sunt institutie militarizata, dar DSP sau DSVSA pot retrage autorizatiile sanitare. In aceasta situatie, firma intra in faliment urgent. De multe ori, pe langa bani, se dau alimente. Ati vazut vreun inspector DSVSA la coada la carne?”, a explicat un angajat al DSVSA.

Daca banii colectati capata uneori trasee piramidale spre sefii de institutii si, apoi, spre cei care i-au sustinut politic pe acestia, produsele primite raman la angajatii care efectueaza controalele pe teren.

Institutii cu aceleasi atributii

Sistemul piramidal al spagii este si unul dintre motivele pentru care in Romania au fost create multiple organisme de control care vizeaza, in mare, cam aceleasi lucruri. Spre exemplu, contabilitatea unei firme poate fi verificata de Garda Financiara, Inspectia Fiscala de la Directia Generala a Finantelor Publice si de echipele mobile de la Vama, daca firma vinde produse accizabile. Similar, Directia de Sanatate Publica, Directia Sanitara Veterinara si Comisariatul pentru Protectia Consumatorilor au atributii care se suprapun in unele puncte.

Cazul cu jandarmul de la Bucuresti

Scandalul „Bac-ul sportivilor”, povestit din interior: spaga in sistem en-gros

Blogerul Ioan Pauliuc a povestit cum s-a colectat spaga de la cei care au dat „Bacul sportivilor” la Bacau, anul trecut, in mai. Au fost 900 de asa-zisi „olimpici”, dintre care maxim 50 erau elevi exceptionali, inscrisi la olimpiadele internationale de matematica, chimie, fizica. Restul erau sportivi care n-au dat pe la scoala. „N-au cum sa ne pice pe toti, eu am dat pe la scoala de cateva ori, in rest antrenamente. Asa s-a luat Bac-ul si in ceilalti ani”, povestea Ioan Pauliuc.

Sportivul spunea ca antrenorul sau ia cate 250 de lei de la fiecare candidat si ca in final se strangea 200.000 de lei, bani care se imparteau la supraveghetori si la comisia de evaluare. Suma era imensa si reteta functiona de ani buni.

Dar anul acesta, scandalul a inceput inainte de primele probe ale Bac-ului si promovarea a fost de numai 34%. S-a aflat de retelele de bani, iar Comitetul Olimpic si oficialii Ministerului Educatiei au declansat o ancheta: s-a aflat ca, din 900 de inscrisi, numai 150 erau sportivi adevarati, restul erau pile care se foloseau de aceasta sesiune speciala pentru a promova Bac-ul.

„Cel mai mult se da la ITM, Garda Financiara, DSP si DSV pentru ca acestea au posibilitatea sa-ti retraga autorizatia, adica sa te inchida si practic dai faliment. Asa ca multi dau lunar o suma fixa ca sa n-aiba probleme.”

Anonim, mic comerciant din Iasi

Cuvinte cheie: Piramidele, cu bani, pe care, stau, faraonii, politici, Mica, spaga, de, la, institutiile, de control, se aduna, pe verticala, pana, la directori, si politicienii, din spatele, lor

View the original article here