Monseniorul Valdimir Ghika a fost preot. Scriitor. Print. Martir pentru credinta. Cei ce l-au avut alaturi i-au cunoscut bunatatea si îndârjirea cu care a luptat pentru apararea religiei si a celor slabi. Acum, la 59 de ani de la moartea sa, Biserica Catolica îl va beatifica în "semn de speranta ca dificultatile, persecutarile si problemele înfruntate în numele credintei nu ramân neluate în seama".
Recunoscut drept preot martir de catre Papa Francisc, monseniorul Vladimir Ghika va fi beatificat în acest an, intrând astfel în rândul fericitilor si sfintilor Bisericii Catolice. Sfânta Liturghie a beatificarii se va desfasura pe 31 august, la Romexpo, si va fi prezidata de trimisul Papei Francisc, Eminenta Sa Cardinalul Angelo Amato, Prefectul Congregatiei pentru Cauzele Sfintilor.
Astfel, monseniorul Vladimir Ghika va fi sarbatorit începând cu anul viitor pe 16 mai, odata cu introducerea în calendarul Bisericii locale, al Arhidiecezei Romano-Catolice de Bucuresti.
„Este vorba despre maturitatea unei biserici în trairea credintei. Este un semn de speranta ca dificultatile, persecutarile si problemele înfruntate în numele credintei nu ramân neluate în seama”, a explicat pentru gândul preotul Wilhelm Danca, Rectorul Institutului Teologic Romano-Catolic din Bucuresti si decan al Facultatii de Teologie Catolica din cadrul Universitatii Bucuresti.
Monseniorul Vladimir Ghika va deveni al treilea martir catolic din România, din perioada prigoanei comuniste, declarat fericit de catre Biserica Catolica, dupa Szilárd Ignác Bogdánffy (2010), episcop romano-catolic auxiliar de Satu Mare si Oradea, mort în 1949 în închisoarea din Aiud, si János Scheffler (2011), episcop romano-catolic de Satu Mare, mort în 1952 în închisoarea din Jilava.
Cererea pentru începerea Procesului în cauza de beatificare si canonizare a monseniorului Vladimir Ghika a fost adresata Sfântului Scaun înca din anul 1991, de catre IPS Ioan Robu.
„Înca din 1954 s-a dorit începerea procesului de beatificarea si canonizare a monseniorului, la Paris (ca preot apartinea de Dieceza de Paris), dar toate demersurile din anii ‘70 si ‘80 au fost oprite de teama repercusiunilor politice ale autoritatilor comuniste din România asupra Bisericii Catolice din tara”, a precizat pentru gândul preotul Francisc Ungureanu, Postulatorul Cauzei de Beatificare.
Citeste mai departe
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu