Fierberea a introdus în meniul stramosilor nostri noi moduri de preparare a hranei. Prin acest proces alimentele capata un gust nou si pot fi combinate în multiple moduri. În epoca moderna supele au devenit o mâncare pretioasa pentru bolnavi. Supele crude, din bucataria „fara foc” sunt adevarate „bombe” de vitamine. Acestea se prepara rapid, numai din ingrediente proaspete, sunt nutritive si racoroase.
Mâncarea preparata se pare ca a aparut o data cu primul foc pe care omul l-a descoperit în preistorie. Focul a dus si la aparitia artei gatitului desi începuturile acestui domeniu s-au rezumat doar la o bucata de carne prajita sau câteva radacini coapte. De-a lungul veacurilor însa, prepararea hranei a evoluat pâna la rangul de arta. Oamenii au descoperit pe parcurs condimentele, apoi si-au facut vase în care sa fiarba mâncarea, în acest fel descoperind si supa. Supele au evoluat însa foarte mult în functie de ingredinetele folosite, de gusturi, condimentele specifice fiecarei regiuni, de culturi sau clase sociale.Daca la începuturi supa era numai o apa fierbinte în care erau încalzite alimentele în „oale” naturale, tehnica de gatire prin fierbere a fost utilizata mai târziu când oamenii au descoperit vasele rezistente la caldura si impermeabile.Asadar, fierberea a introdus în meniul stramosilor nostri noi moduri de preparare a hranei, noi gusturi si, bineînteles, o utilizare mai completa a produselor de origine animala sau vegetala. Astfel ca, oasele animalelor au devenit si ele hranitoare prin fierberea lor, iar extragerea nutrientilor prin fierbere din unele seminte sau radacini ale plantelor au facut ca acestea sa devina mai usor comestibile. Prin acest proces alimentele capata un gust nou si pot fi combinate în multiple moduri.Însa istoria nu consemneaza când oamenii au început sa consume zeama fierturilor. Cel mai probabil oamenii nu iroseau nimic si atunci supa rezultata era consumata împreuna cu continutul fiert. Ceea ce se stie este ca supele si terciurile au fost consumate înca din neolitic, descoperirile arheologice consemnând acest lucru.În zona europeana supele au supravietuit prabusirii Imperiului Roman de Vest, iar cele care veneau din Asia Centrala au intrat în cartea de bucate europeana dupa caderea imperiului Bizantin, în 1954. Turcii, noii cuceritori, au limitat consumul supelor la un anumit moment al zilei sau ca un fel de mâncare în timpul unei mese. De altfel, legumele sunt si astazi ingredientul principal în supele turcesti.În vestul Europei bucatariile traditionale au aparut în momentul în care arta culinara turceasca era deja stabilita si stilurile solidificate. Manuscrisele cartilor de bucate medievale arata ca retetele din tarile europene precum Anglia, Italia, Catalonia, Franta se suprapuneau. Terciurile din cereale si supele erau consumate mai ales de catre oamenii de rând, iar mâncarurile servite nobilimii erau asemanatoare mai în toate casele nobiliare din Europa.Supele erau servite în castroane si erau baute direct din recipient. Pentru casta nobililor supa în sine, adica doar zeama, era considerata un aliment pentru oamenii de rând, iar cea mai importanta parte din aceasta, continutul fiert, era pentru bogati. Se poate vorbi si despre faptul ca supa era folosita ca un sos care avea rolul de a pastra calde ingredinetele fierte sau de a da o anumita savoare legumelor si carnii fierte. Supele mai erau îmbogatite cu bucatele de legume si carne, taiate si puse înapoi în lichid.În general, pâna la aparitia furculitei si lingurii, supele si a mâncarurile erau consumate direct din boluri, iar bucatile erau scoase cu mâna sau cu vârful cutitului.Moda secolului XIV în Europa a schimbat însa totul: hainele cu gulere largi si rigide de dantela necesitau aparitia unor tacâmuri care sa îi ajute pe meseni sa îsi pastreze hainele curate. Aparitia lingurii face ca supa sa poata fi consumata cu mai multa usurinta. O întreaga arta de folosire a lingurei a fost pusa în miscare pentru a transporta lichidul în echilibru de la castron la gura. Treptat, lingura a devenit tacâm de baza la masa pentru clasele superioare. Primele linguri aveau cozi scurte astfel ca erau destul de nepotrivite pentru consumarea supelor. Cozile se lungesc însa de-a lungul timpului, adâncitura se mareste acest lucru permitând transportarea unei cantitati mai mari de supa la gura, fara a fi varsata pe gulere.În epoca moderna supele au devenit un fel de mâncare foarte apreciat, o mâncare pretioasa pentru bolnavi, uneori chiar sofisticata. Astfel ca, industria moderna a restaurantelor este bazata pe supa. Retetarele cu supe au devenit foarte cunoscute si folosite iar popularitatea supei a crescut foarte mult. Bucataria franceza se pare ca este sursa multor retete de supe moderne, în Franta secolului al XVIII-lea acestea fiind primele mâncaruri servite în restaurantele publice.Astazi, supa este prezentata în multe moduri: la conserva, deshidratata, portabila sau speciala pentru microunde. Este apreciata astazi datorita calitatilor sale hranitoare, fie ca este fiarta sau facuta la rece, fiind considerata o delicatesa chiar daca pretul ei este foarte scazut. De asemenea, supa face parte din toate cartile de bucate ale lumii, fiind o parte stabila a meniului tuturor popoarelor pamântului. Unele supe sunt acrite cu bors, zer, otet sau zeama de lamâie si apare un nou fel de mâncare borsul sau ciorba mai bine spus supa acrita.Supele sunt servite cu crutoane astfel încât prepararea lor este simpla. Se foloseste pâine veche, de doua zile care se taie cubulete. Într-o tava unsa cu ulei si presarata cu sare si piper se pun cubuletele de pâine apoi se lasa la cuptorul încins 10-15 minute pîna devin aurii. Pot fi uscate, fara a fi unsa tava cu ulei, si apoi prajite în unt câteva minute. Acestea se vor servi calde, imediat.E nevoie de un mixer pentru a obtine o supa delicata, racoroasa, foarte gustoasa si fara foc.Ingrediente: 900 g castraveti reci, zeama de la o lamâie sau dupa gust un avocado copt, 4 linguri iaurt si o lingura de smântâna, putina pasta de ardei iute, o ceapa mica rosie tocata fin, o rosie fara seminte si tocata marunt,una doua linguri ulei de masline, 3-4 frunze de busuioc taiate fâsii fine.Se iau castravetii si se curata de coaja apoi se taie în sferturi pe lungime pentru a li se scoate semintele dacaaeste cazul. Se pastreaza un sfert de castravete pentru ornat iar restul se taie în bucatele mai mici si se pun în blender cu jumatate din zeama de lamâie. Se mixeaza pîna se obtine un piure. Avocado se curata si se taie pastrând o bucata pentru ornat si se pun în piureul de castravete din mixer/blender. Se mai adauga iaurtul si smântâna, sosul de ardei iute, uleiul de masline si se mixeaza iar pâna devine compozitia ca o crema. Se adauga sare si piper dupa gust si de acru daca mai e nevoie. Supa se tine la rece pâna la servire. Sfertul de castravete, ceapa rosie, bucata de avocado, rosia se taie cubulete si se pun într-un bol unde sunt stropite cu ulei de masline si busuioc. Supa se gusta de sarat/piperat si daca compozitia nu este prea groasa. În acest caz se mai adauga apa si condimente. Apoi se toarna supa crema în castroane reci si se orneaza cu legume maruntite si ulei de masline.Supele crude au avantajul ca sunt preparate foarte repede, 10-15 minute, ingredientele sunt proaspete iar pe timpul verii sunt numai bune în zilele calduroase.Ingrediente: trei rosii mari,un ardei verde si o jumatate ardei rosu, o ceapa mai mica,un castravete,un catel de usturoi,patru linguri de otet,patru linguri de ulei de masline,o lingurita de sare, 300ml apa, crutoane.Numita si Gazpacho, "supa de rosii" tipic spaniola, este mâncarea preferata de acestia mai ales pe timpul verii. Racoroasa si gustoasa nelipsita supa se pregateste în numai zece minute. Nu necesita foc si se pregateste numai din ingrediente proaspete. Legumele se spala, se cutata si apoi se taie în bucatele si se pun în blender apoi peste ele se adauga ulei, sare, apa si otet. Se mixeaza bine si se da la rece pâna la servire. Se manânca rece de la frigider cu crutoane bine prajite.Supele crema au în componenta lor legumele bine fierte si apoi mixate. Sunt hranitoare, gustoase si se prepara într-un minim de timp: 30 de minute. Acum e timpul sa te pregatesti pentru o supa foarte vesela si colorata, hranitoare si revigoranta, plina de vitaminele necesare pentru trecerea de la anotimpul friguros la cel cald.Ingrediente: o sfecla rosie de marime potrivita, o telina radacina mica,o ceapa,trei-patru linguri ulei,jumatate de litru de apa, nucsoara, sare,o lamâie.Se curata ceapa si apoi se pune pe foc cu 50 ml apa si patru linguri de ulei. Sfecla si telina se curata bine apoi tocate cuburi mici vor fi adaugate peste ceapa. Se lasa câteva minute sa fiarba cu ceapa apoi se adauga restul de apa fierbinte si se mai lasa sa fiarba 20 de minute. Se scot legumele si se pun în blender pîna se obtine un piure apoi se adauga încet supa mixându-se în continuare. Se potriveste de sare, nucsoara si zeama de lamâie. Când va fi servita se pune supa în castroane cu crutoane, smântâna si felii de lamâie.Cu o complexitate redusa si un pic mai mult timp pentru pregatire (40 minute) supa crema de ciuperci este apreciata din ce în ce mai mult. Este foarte hranitoare, are un gust delicios si poate înlocui orice fel de mâncare cu carne.Ingrediente: o telina curatata si rasa pe razatoarea mare, un praz tocat, jumatate de kilogram de ciuperci tocate, doua linguri de unt, doua pahare de lapte, o jumatate de pahar vin alb, un pahar de smântâna, 500 ml de supa de legume, miezul pisat de la 30 de nuci, sare, piper, o legatura patrunjel verde, crutoane.Într-o oala se pune untul sa se topeasca si se adauga legumele, ciupercile si nuca prajita putin apoi se amesteca pe foc câteva minute. Se adauga lapte, supa, vin, piper si sare. Se lasa sa fiarba 30 minute pâna ce legumele s-au muiat. Se pun în blender legumele strecurate pâna se obtine un piure care se subtiaza cu smântâna si supa în care au fiert legumele. Se serveste cu crutoane si patrunjel verde tocat fin si nuci feliate si prajite în unt.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu