Rapita, o afacere de succes

Fragmentarea terenurilor agricole, investitiile scazute, fenomenul de imbatranire a populatiei de la sate si saracia larg raspandita in mediul rural pun agricultura ieseana in fata unei singure optiuni: investitiile straine directe si fondurile europene.Mai mult decat atat, la ora actuala se deruleaza programe europene ce au rolul tocmai de a-i sprijini pe fermieri. Nu multi, insa, au curajul de a accesa aceste fonduri nerambursabile.Rapita atrage interesul fermierilor ieseni pentru ca este folosita atat in producerea de biodisel, cat si la realizarea de ulei comestibil. Acestia sustin ca la un hectar de rapita se poate obtine un profit de 12-20% din cat s-a investit. “Intodeauna cultura de rapita a adus profit, insa totul a depins de pretul de pe piata. De exemplu, in Uniunea Europeana, 60% din uleiul comestibil este  obtinut din seminte de rapita. Este mai dietetic, fiind cu mai putini acizi grasi, si de aceea exista o cerere pe piata si este o afacere rentabila”, a precizat Vasile Lungu, patronul Astra Trifesti.La nivelul judetului Iasi sunt cultivate 12.200 de hectare, in momentul de fata. Totalul terenului cultivat este cu atat mai mare cu cat datele furnizate de Directia Judeteana de Statistica Iasi indica faptul ca in 2004 erau cultivate 255 de hectare, iar in urma cu doi ani rapita ocupa 8.000 de hectare la nivelul intregului judet.Suprafata arabila in permanenta scadereLa nivelul judetului Iasi, suprafata pe care se cultiva cereale s-a redus semnificativ in ultimii zece ani. Astfel, potrivit datelor furnizate de Directia Judeteana de Statistica Iasi, in anul 2001, nu mai putin de 178.193 de hectare erau cultivate cu cereale, in timp ce in primavara anului 2011, se inregistreaza 141.242 hectare cultivate. Nici la capitolul cultivarii porumbului nu stam mai bine, intrucat productia acestei cereale a scazut cu 19 procente in doar sapte ani. Astfel, la niveul judetului Iasi, in anul 2004 se cultivau 127.262 hectare de porumb, in timp ce in acest an sunt cultivate doar 103.198 de hectare.In ceea ce priveste cultivarea legumelor, datele existente la ora actuala arata ca productia acestora scade de la un la altul. Din 2008 si pana in prezent, judetul Iasi a furnizat cu 25% mai putine legume. Daca acum trei ani, existau 14.875 hectare cultivate cu legume, in primavara anului 2011, sunt doar 11.290 hectare. “Acest lucru se bazeaza pe reorientarea producatorilor in functie de cerintele de pe piata. Ei nu au fost constransi in nici un fel, iar faptul ca aceasta suprafata s-a micsorat este un efect al cererii de piata”, a explicat ing. Veronica Savuta, din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Iasi.Sectorul agricol: in pericol din cauza ploilor?Vremea din ultima perioada pare a pune in pericol sectorul agrar. Ploile insemnate cantitativ din ultimele saptamani produc dificultati in recoltarea orzului si a graului. “Daca ploile nu vor inceta in perioada imediat urmatoare, orzul, graul si rapita nu vor putea fi recoltate, fapt ce ar crea mari probleme in randul fermierilor. Exista riscul ca graul sa incolteasca in spic, iar apoi agricultorii nu vor mai putea recolta aceste cereale”, a spus Magneriu Jalba, directorul Activitatii de Inspectii din cadrul DADR Iasi.In fapt, problema este ca fermierii nu pot recolta din cauza ca nu pot intra cu utilajele pe teren. Subventionarea se realizeaza destul de greuPe de alta parte, agricultorii sustin ca riscurile ca productia din acest an sa fie compromisa nu prea exista, insa admit ca sunt impedimente care contribuie la neindeplinirea capacitatilor totale de cultivare din judet. Una dintre problemele care ii macina pe fermieri este acordarea cu dificultate a fondurilor pentru agricultura. “Parerea mea este ca ar putea fi masuri in cadrul carora sa fie mai multe sume alocate mai usor. Si aici cred ca ar trebui dirijate fonduri spre utilaje care se pot cumpara cel mai usor si care ajuta simtitor la cresterea productiei. Este mult mai simplu sa cumperi un tractor, un plug, o combina decat sa faci un proiect cu o ferma de porci, de pasari, de vaci. De aceea ar trebui sa se aduca cat mai multe utilaje care ar duce la cresterea productiei si din banii obtinuti din productie sa se faca si celelalte”, sustine Aurel Placinschi, patronul societatii Moldova Siganasi.Fermierii ieseni nu vor bani de la Uniunea Europeana Fermierii ieseni par a nu fi interesati de cei 1500 de euro care se acorda anual in cadrul masurii 141, prin care se ofera sprijin fermelor agricole. In sesiunea din acest an, doar 100 de persoane fizice si-au manifestat interesul de a accesa acest program.“Din totalul de 35.000 de fermieri cati sunt inregistrati la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), doar 100 si-au depus dosarele pentru accesarea fondurilor europene, prin masura 141. Vreau sa va spun ca este un numar mic, avand in vedere ponderea judetului Iasi in ceea ce priveste numarul de fermieri. Nu inteleg totusi neincrederea oamenilor in ceea ce priveste primirea acestor bani. In toate celelalte sesiuni, toate proiectele s-au demarat la timp si fermierii au primit banii. Increderea maxima o au cei care au primit deja primele transe de bani. Exista proiecte care sunt deja in anul doi de finantare si toti au primit banii. Nu au fost niciodata intarzieri de plata. De la declararea proiectelor eligibile, in maximum 30 de zile banii au fost livrati”, a declarat Mihai Hlihor, directorul Camerei Agricole Judetene (CAJ) Iasi. Cu toate acestea, foarte multi oameni nu stiu care sunt beneficiile unei astfel de finantari si mai ales ca ea se desfasoara destul de usor. “Persoanele din mediul rural ar trebui sa inteleaga faptul ca angajatii Camerei Agricole Judetene fac proiectele in mod gratuit pentru fermele de semi-subzistenta”, a completat Hlihor. Masura 141 prevede acordarea de sprijin din partea Uniunii Europene si a Guvernului Romaniei tuturor fermelor  agricole de semisubzistenta. De acest ajutor nerambursabil pot beneficia persoanele fizice in varsta de pana la 62 de ani, care desfasoara activitati economice, in principal activitati agricole a caror exploatatie trebuie sa fie inregistrata in Registrul Fermelor si care comercializeaza o parte din productia agricola obtinuta. Sprijin pentru tinerii fermieriCu toate ca Masura 141 nu a tentat pe multi fermieri, probabil ca suma de 25.000 de Euro va atrage tinerii fermieri sa acceseze fonduri europene. Asta sustin reprezentantii CAJ Iasi. Astfel, doar in luna iulie, antreprenorii din domeniul agricol care nu au implinit varsta de 40 de ani mai pot fi sutinuti financiar prin Masura 112. “Beneficiarii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin Masura 112 sunt fermierii in varsta de pana la 40 de ani, neimpliniti la data depunerii cererii de finantare, persoane fizice sau juridice care practica in principal activitati agricole si a caror exploatatie agricola are o dimensiune economica cuprinsa intre 6 si 40 de unitati de dezvoltare economica. De asemenea, exploatatia agricola trebuie sa fie situata pe teritoriul tarii. Nu in ultimul rand, aceasta trebuie inregistrata in Registrul unic de identificare, la APIA si la Registrul agricol”, a declarat Maria Leonte, consilier superior in cadrul CAJ IasiMasura 112 “Instalarea tinerilor fermieri” se incadreaza in Axa I – “Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic” si are ca principal obiectiv imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare, in conformitate cu cerintele pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca. Nu in ultimul rand, se doreste cresterea numarului de tineri agricultori care incep pentru prima data o activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a realiza investitii.Cuvinte cheie: rapita, cultura, afacere, profit

View the original article here