La majoritatea pacientilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesara, deoarece majoritatea cazurilor de bronsita acuta sunt produse de virusuri, iar antibioticele nu au efect pe virusuri.
Ramona, din Iasi: „Dupa o raceala am ramas cu o tuse seaca care ma tine de aproape doua saptamani. E posibil sa fi facut o bronsita? Asa cred eu din ce am citit pe internet. Poate aparea bronsita din cauza racelei? Nu ar trebui sa iau antibiotice? Cum se trateaza?"
Prof. dr. Traian Mihaescu, prof. dr. Traian Mihaescu, Spitalul de Pneumologie Iasi: „Bronsita reprezinta inflamatia cailor aeriene ce duc aerul la Plamani (bronhiile terminale). Inflamatia la acest nivel produce edemul peretelui bronsic (cresterea volumului) si cresterea productiei de mucus (sputa). Edemul si sputa favorizeaza tusea si astfel respiratia devine dificila.Sunt doua tipuri de bronsita: bronsita acuta, care se instaleaza rapid si se vindeca in 2-3 saptamani. Aceasta apare la persoanele fara alte boli asociate. Bronsita acuta este cauzata de cele mai multe ori de un virus. Apare frecvent in perioadele de frig, de obicei dupa un episod de viroza respiratorie (raceala) sau gripa produsa de unul din virusurile: coronavirus, adenovirus sau rinovirus. Virusul respirator sincitial poate determina bronsita acuta in special la persoanele in varsta (peste 65 de ani). In 10% din cazuri bronsita acuta este determinata de bacterii. Bronsita acuta se raspandeste prin picaturi infectante ce provin din arborele respirator si au incarcatura virala, eliminate prin stranut sau tuse, care ajung in aer si vor fi inhalate sau ajung pe obiecte.
Majoritatea persoanelor care fac bronsita acuta nu necesita tratament. Al doilea tip este bronsita cronica, cu recurente frecvente, cu manifestari de lunga durata. Ea apare de obicei la persoanele fumatoare. Tusea productiva (cu sputa) timp de 3 luni pe an, cel putin 2 ani la rand sugereaza bronsita cronica. Bronsita cronica este o forma de boala pulmonara obstructiva.
Nu se fac investigatii de laborator de rutina pentru diagnosticarea bronsitei acute. Diagnosticul se pune pe baza istoricului, a simptomatologiei si a examenului fizic. In cazul in care bronsita este produsa de virusuri, nu sunt indicate teste de laborator. In cazul in care se banuieste o infectie bacteriana, este necesara efectuarea de culturi si de antibiograma (teste pentru stabilirea antibioticului eficient).Teste suplimentare sunt necesare la copii sau la persoanele cu varsta peste 65 de ani.Vindecarea depinde de mai multi factori printre care- varsta si starea de sanatate, - microbul care a produs infectia (bronsita acuta virala este de cele mai multe ori mai putin severa decat cea produsa de bacterii), fumatul. Se indica tratamentul medicamentos in cazul in care tusea este productiva, iar mucusul este de culoare galbena sau verde si are consistenta crescuta; respiratia este dificila; exita durere la nivelul pieptului; febra persista. Terapia bronsitei acute la persoanele fara alte boli asociate include mijloace de a scadea frecventa tusei, febra si durerea. Antibioticele nu sunt de obicei indicate. In cazul pacientilor cu alte boli asociate ca: astm, boala pulmonara obstructiva cronica, insuficienta cardiaca, tratamentul este mai elaborat. La majoritatea persoanelor simptomele se remit in 2-3 saptamani, iar tratamentul la domiciliu este singurul indicat. Totusi la 20% din pacienti, tusea dureaza pana la 4 saptamani. Bineanteles, ar fi bine pentru un diagnostic corect si tratamentul exact sa va adresati pentru un consult si unui specialist".
Tratamentul bronsitei acute se face acasa si include:
* ameliorarea tusei prin administrarea de lichide, dropsuri pentru tuse si evitarea expunerii la agenti iritanti; de asemenea, se pot administra antitusive, care duc la oprirea tusei sau expectorante care fluidifica secretiile si fac eliminarea lor mai usoara;
* evitarea cafelei si a alcoolului deoarece acestea favorizeaza deshidratarea;
* incetarea fumatului sau a expunerii la fum de tigara;
* repaus, odihna pentru a permite organismului sa elimine infectia;
* administrarea de acetaminofen (paracetamol), ibuprofen sau aspirina pentru a diminua simptomele (nu se administreaza aspirina sub varsta de 20 de ani);
* umidifierea atmosferei din camera (caldura si umiditatea fluidizeaza mucusul si il fac mai usor de eliminat);
* la majoritatea pacientilor cu tratament la domiciliu, administrarea de antibiotice nu este necesara, deoarece majoritatea cazurilor de bronsita acuta sunt produse de virusuri, iar antibioticele nu au efect pe virusuri. Administrarea de antibiotice fara scop poate determina efecte adverse ale acestora sau aparitia rezistentei anumitor bacterii la acel antibiotic. Rezistenta odata formata va face ca la o alta administrare a antibioticului acesta sa fie mai putin eficient. In cazul prescrierii de antibiotice trebuie administrate toate pastilele prescrise, chiar daca simptomele se amelioreaza. In cazul in care nu se administreaza toata reteta este posibil sa ramana microbi restanti", arata prof. dr. Traian Mihaescu.
* simptomele de bronsita acuta apar de obicei la 3-4 zile dupa o infectie de tract respirator superior, de exemplu gripa sau raceala;
* tusea, poate fi principalul simptom: aceasta poate fi seaca (uscata, fara sputa) in primele zile, iar mai apoi devine productiva (elimina sputa); sputa poate fi de culoare galbena, verde sau poate fi transparenta; in unele cazuri pot aparea striuri de sange (mici fire de sange in sputa);
* febra moderata, de obicei in jur de 38°C (o febra inalta poate indica pneumonie);
* senzatie generala de astenie;
* senzatie de arsura, constricttie, durere surda in piept inrautatite de inspirul profund si tuse;
* wheezing (zgomot suierator);
* senzatie de lipsa de aer;
* la majoritatea persoanelor simptomele se remit in 2-3 saptamani. Totusi la 20% din pacienti, tusea dureaza pana la 4 saptamani.
-------
Majoritatea persoanelor nu dezvolta complicatii. In cazul in care acestea apar ele pot fi:
* pneumonia: atunci cand simptomele se modifica (oboseala marcata, febra inalta, durere in piept, respiretie ingreunata) este semn ca s-a instalat pneumonia;
* revenirea bronsitei: aceste recurente apar de obicei la persoanele fumatoare, la cei cu imunitatea scazuta (bolnavii de SIDA, fibroza chistica sau cancer);
* bronsita acuta poate de asemenea sa determine distrugeri ale peretilor bronhiilor (bronsiectazii);
* la persoanele care au boli respiratorii cronice, ca astm, bronsita acuta poate determina inrautatirea tusei si a wheezing-ului.
* copiii si pesoanele in varsta au risc mai mare de dezvoltare a complicatiilor.
* copiii cu episoade repetate de bronsita acuta se investigeaza suplimentar pentru existenta de corpuri straine in caile aeriene sau alte probleme ale tractului respirator ca:
- fibroza chistica, o boala genetica ce este caracterizata prin prezenta de mucus gros in caile aeriene;
- bronsiectazii, o boala in care caile aeriene sunt afectate (acestea sunt largite si se infecteaza frecvent);
- alergii, reactii ale sistemului imun la substante prezente in mod obisnuit in atmosfera; simptomele includ tuse si respiretie ingreunata (rinita alergica este o manifestare frecventa a alergiilor);
- sinuzita, o infectie a mucoaselor care acopera nasul si sinusurile faciale, se manifesta prin: durere la apasarea sinusurilor si tuse productiva;
- amigdalita, inflamatia amigdalelor, mici formatiuni aflate in partea posterioara a nasului si gatului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu