Oamenii de stiinta au identificat „artistii” care produc bizarele cercuri ce pigmenteaza desertul Namib. Misterioasele creaturi care realizeaza aceste „cercuri ale zânelor” se aflau chiar la picioarele cercetatorilor: termitele!
Purtând numele de „cercuri ale zânelor”, aceste desene apar în tiparuri regulate de-a lungul unei fâsii subtiri din desertul Namib, aflate între Angola si Africa de Sud, si se mentin intacte timp de câteva decenii. Cauza acestor cercuri a fost îndelung dezbatuta de cercetatori, dar acum un nou studiu publicat în jurnalul Science sugereaza ca responsabila este o specie de termita de desert, Psammotermes allocerus.
De-a lungul timpului, cercetatorii au propus mai multe idei pentru rezolvarea acestui mister, de la „plante care se autoorganizeaza” pâna la furnici carnivore. Si termitele au fost propuse ca solutie, dar pâna de curând nu existau dovezi în favoarea acestei ipoteze.
Studiind bizarele tiparuri, biologul Norbert Juergens de la Universitatea Hamburg a observat ca întotdeauna când vedea un astfel de cerc, în apropiere se gaseau si termite de nisip.
Juergens a masurat cantitatea de apa din solul aflat în mijlocul cercurilor în perioada cuprinsa între 2006 si 2012. Biologul a descoperit ca în primii 100 ce centimetri de sol se gaseau mai bine de 5 centimetri de apa, chiar si în cele mai uscate perioade ale anului. Umiditatea solului sub primii 40 de centimetri era de 5% sau mai mare de-a lungul unei perioade de 4 ani.
Juergens a banuit ca, fara o iarba care sa absoarba apa de ploaie si sa o elibereze înapoi în atmosfera prin procesul de evaporare, toata apa se acumula în solul poros. Astfel, aceasta sursa de apa ar fi fost suficienta pentru a mentine termitele în viata si active în timpul anotimpului uscat, permitând totodata ierbii sa supravietuiasca la marginea cercului.
Biologul a studiat toate organismele ce se gaseau în apropierea „cercurilor zânelor”. Singura fiinta pe care a identificat-o în mod constant în apropierea majoritatii cercurilor era termita de nisip. De asemenea, cercetatorul a descoperit ca majoritatea cercurilor contineau straturi de nisip cimentat, de materiale obtinute de la plante si de tuneluri subterane, toate semne ale prezentei termitei de nisip.
Omul de stiinta a identificat alte câteva specii de termite si trei specii de furnica în zona cercurilor misterioase, însa acestea nu se gaseau în preajma tuturor cercurilor studiate.
„Comportamentul termitelor constituie un exemplu de «inginerie a ecosistemului»”, scrie Juergens în cercetarea publicata în Science. Insectele par sa se hraneasca cu iarba ce formeaza cercurile caracteristice, sugereaza studiul. Cercetatorul nu identifica motivul pentru care termitele au ales sa realizeze forme circulare.
Yvette Naude, de la Universitatea Pretoria din Africa de Sud, afirma ca „studiul lui Juergens este o contributie utila în dezbaterea asupra originii cercurilor zânelor”. Cu toate acestea, Naude subliniaza ca „studiul lui Juergens nu explica motivul ce provoaca mortalitatea subita a plantelor, adica motivul ce duce la formarea cercurilor zânelor”.
Solul din interiorul cercurilor zânelor pare sa fie modificat astfel încât plantele nu pot supravietui, pe când de regula termitele îmbogatesc solul, facându-l mai bun pentru plante, explica Naude. Juergens crede ca termitele rontaie radacinile plantelor, motiv pentru care centrul cercurilor este lipsit de vegetatie.
Desi este posibil ca termitele nu creeze aceste cercuri, ci doar sa traiasca în ele, Juergens a descoperit ca acestea erau prezente si în cele mai timpurii etape ale formarii lor, înainte ca iarba sa fi murit la suprafata. De-a lungul vietii, termitele manânca iarba de marginea cercului, largindu-l. (descopera.ro)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu