În urma studierii unor imagini facute cu ajutorul satelitilor, arheologii au reusit sa identifice “castelele de nisip” ale unei culturi disparute din Sahara, informeaza National Geographic.
Fotografiile înfatiseaza peste o suta de fortarete care au apartinut unei civilizatii disparute din sud-vestul Libiei. Se presupune ca aceste comunitati ar fi existat între anii 1 si 500 si ar fi apartinut garamantilor.
Specialistii au stabilit ca fortaretele, localizate la aproximativ 1.000 de kilometri sud de Tripoli, au apartinut garamantilor, dupa ce au analizat mai multe obiecte de lut, gasite la începutul anului. Expeditia cercetatorilor a fost întrerupta, la momentul respectiv, de izbucnirea razboiului civil care a dus la sfârsitul regimului de 42 de ani al lui Muammar Gaddafi.
“Suntem uimiti de nivelul la care s-au pastrat”, spune liderul proiectului, David Mattingly, de la Universitatea Leicester din Regatul Unit, referindu-se la produsele antice descoperite. “Si desi aceste ziduri nu mai sunt cum erau, probabil, initial, mai ales din cauza eroziunii produse de vânt, continua sa stea în picioare si sa aiba 3 sau 4 metri”.
Mattingly sustine ca arheologii ar fi putut confunda constructia, cu usurinta, cu cele pe care romanii le foloseau pentru forturile care delimitau granitele imperiului.
“Dar, de fapt, aceste constructii sunt în afara granitelor Imperiului Roman. Sunt semne ale unui veritabil regat african”, spune el.
Asezarile, care includ cimitire si câmpuri agricole, sunt foarte strâns grupate, sustin arheologii. De exemplu, într-o zona cu o suprafata de 4 kilometri patrati exista cel putin zece sate, ceea ce înseamna “o densitate extraordinara”.
Cunostintele anterioare despre civilizatia garamantilor se bazau pe excavatiile facute în capitala acesora, Jarma, situata la 200 de kilometri nord-vest, dar si din scrierile grecilor si ale romanilor.
“Am reusit sa aducem imaginea unei civilizatii foarte sofisticate”, spune Mattingly. “Aveau metalurgie, textile de înalta calitate, un sistem de scris. Aceste semne ne indica faptul ca vorbim despre o societate organizata, de nivelul unei societati statale”.
Mattingly si echipa lui au reusit sa urmareasca civilizatia garamantilor cu ajutorul unui grant de 2,5 milioane de euro, din partea Consiliului de Cercetare Europeana al Uniunii Europene. Autoritatile libiene nu au investit bani în cercetarile de teren, ceea ce a dus la o lipsa profunda de cunoastere a vechii civilizatii, considera arheologul Philip Kenrick de la Universitatea Oxford.
Cultura straveche a “înverzit” Sahara
Noile descoperiri arata ca garamantii aveau sisteme de irigare foarte bine puse la punct, care au creat oportunitatea mentinerii unor oaze verzi în desertul arid al Saharei.
“Este un mediu hiperarid saharian si sta doar în abilitatea oamenilor de exploatare a apelor subterane sa schimbe acest lucru”, spune Mattingly.
Garamantii au forat în rezervoarele preistorice de apa folosind canale subterane pentru a putea sa cultive plante mediteranee, cum ar fi grâu, orz, smochini si struguri, dar si plante sub-sahariene, ca sorg si bumbac.
Mattingly si echipa lui sustin ca ar fi durat aproximativ 77.000 de ani de munca pentru constructia canalelor subterane de irigat, fara a include munca efectuata pentru sapaturi sau pentru mentenanta. Un an de munca este unitatea de masura echivalenta cu munca depusa de o persoana într-un an.
Au ramas africanii antici fara apa?
Desi ceea ce s-a întâmplat cu garamantii ramâne o enigma, echipa lui Mattingly considera ca grupurile de africani din desert au intrat în declin dupa ce rezervele de apa au început sa se diminueze.
Paul Bennett, seful Societatii pentru Studii Libiene, localizata în Regatul Unit, este de acord ca scenariul este unul plauzibil.
“Apa subterana nu este o resursa regenerabila, daca îti consumi ce ai în rezervor, acesta nu se va mai umple din nou”, spune Bennett, care nu a fost însa parte a cercetarii.
Colapsul Imperiului Roman si conflictele din Mediterana ar fi putut afecta serios comertul civilizatiei sub-sahariene, care se baza puternic pe acesta, conform profesorului Kenrick.
Exista mai mult de 100 de ferme fortificate si sate, descoperite de catre cercetatorii de la Universitatea din Leicester, Marea Britanie. “Aceste asezari au fost gasite intr-o regiune neprimitoare din desert, dupa revolta din Libia, care a inlaturat de la putere regimul lui Gaddafi”, a declarat cercetatorul David Mattingly.
“Este ca si cum cineva vine din Anglia si descopera brusc toate castelele medievale. Aceste asezari nu au fost observate de catre regimul lui Gaddafi”, a declarat Mattingly.
“Orasele pierdute” au fost construite de catre o civilizatie antica, recunoscuta sub numele de imperiul Garamantului. Pentru o lunga perioada de timp s-a crezut ca acesti oameni au fost nomazi barbari.
“De fapt, ei au fost extrem de civilizati, traind in asezari fortificate mari, fiind cu preponderenta agricultori. A fost un stat organizat in orase si sate, avand o limba scrisa si un inalt nivel de dezvoltare tehnologica.
Locuitorii civilizatiei Garamantului au fost pionieri ai asezarilor din oaze si au fost primii care au realizat transporturi sahariene comerciale. Eu si colegii mei am fost nevoiti sa parasim Libia in februarie, cand revolta anti-Gaddafi a inceput, dar speram sa ne intoarcem cat mai curand posibil”, a spus cercetatorul.
“Este un nou inceput pentru departamentul de antichitati din Libia”, a spus Mattingly.
2012en.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu