Acum 100 de ani, în Viena au locuit împreuna cinci oameni care aveau sa influenteze, fiecare în felul sau, întreg secolul al XX-lea. În ianuarie 1913, un barbat care purta cu el un pasaport cu numele Stavros Papadopoulos cobora din trenul de Cracovia în statia de tren din nordul Vienei.
Brunet, purta o mustata de taran si tinea în mâna o valiza foarte simpla, din lemn. "Stateam la o masa atunci când usa s-a deschis si un om necunoscut a intrat pe ea. Era scund, destul de slab, iar pielea sa era plina de cicatrice. Nu am putut citi nimic prietenesc în ochii sai". Cel care scria aceste rânduri era un disident rus, un respectat intelectual, editor al ziarului Pravda. Numele sau? Lev Trotki.
Omul descris nu era Papadopoulos. Nascut Iosif Vissarionovici Dzugasvili, era strigat de prieteni Koba si avea sa ramâna în istorie drept Iosif Stalin.
Trotki si Stalin erau însa doar doi dintre oamenii care locuiau la acea vreme în Viena si aveau sa influenteze întreaga istorie a secolului XX. Sigmund Freud era deja foarte cunoscut. Psihanalistul, socotit de discipolii sai primul om care a reusit sa prezinte secretele mintii umane, locuia si practica pe strada Berggasse.
Tânarul Iosip Broz, care avea sa cunoasca faima sub numele de maresalul Tito, conducatorul Iugoslaviei, lucra în 1913 la fabrica de automobile Daimler, într-un orasel aflat la iesirea sudica a Vienei.
În fine, tot în acest oras îsi ducea existenta un tânar în vârsta de 24 de ani, care visa sa studieze pictura la Academia de Arte Frumoase din Viena. Picase de doua ori si locuia într-un azil de noapte de pe Meldermannstrasse, pe malul Dunarii. Tânarul se numea Adolf Hitler.
Desigur, alaturi de toti cei mentionati, în Viena locuia la acea vreme, în palatul Hofburg, si împaratul Franz Joseph. Arhiducele Franz Ferdinand, numit succesor, locuia la Palatul Belvedere, asteptând cu nerabdare sa preia tronul. Asasinarea sa, în 1914, avea sa duca la izbucnirea Primului Razboi Mondial.
În 1913, Viena era capitala imperiului austro-ungar, locuit de 50 de milioane de oameni din 15 natii diferite. "Chiar daca nu era un mare nod cultural, Viena avea un aer de oras cultural, atragând foarte multi ambitiosi din imperiu. Mai putin de jumatate dintre cele doua milioane de persoane care locuiau orasul erau nascute în Viena, iar un sfert veneau din Boemia (acum, regiune în vestul Republicii Cehe) si Moravia (acum, regiune din estul Republicii Cehe), astfel încât ceha era, dupa germana, cea mai vorbita limba din oras", spune Dardis McNamee, editor al Vienna Review, singura publicatie lunara de limba engleza din oras.
"Ofiterii din armata austro-ungara erau obligati sa stie sa dea comenzi în 11 limbi în afara de germana", adauga McNamee. Aceste melanj formidabil avea sa nasca o puternica activitate culturala si fenomenul cafenelei vieneze.
"Cultura consumului de cafea si notiunea de dezbatere si discutie în cafenele erau atunci, cum sunt si acum, componente esentiale ale vietii vieneze", explica, pentru BBC, Charles Emmerson, autor al cartii "1913: In Search of the World Before the Great War".
Potrivit lui Emmerson, Viena anului 1913 era cu siguranta un oras numai bun pentru disidentii politici si pentru fugari. "Daca, în Europa acelor vremuri, voiai sa gasesti un loc în care sa te ascunzi, dar si sa cunosti oameni interesanti, Viena era probabil cea mai buna alegere", spune Emmerson.
Cafe Landtmann, favorita lui Freud, este înca deschisa. Trotki si Hitler frecventau Cafe Central, unde jocurile de sah si dezbaterile în jurul stirilor din ziare erau mereu foarte aprinse. Chiar daca orasul era si la acea vreme cunoscut pentru muzica sa, pentru baluri si valsuri, Viena avea si latura sa gri. Cei mai multi dintre locuitori îsi duceau vietile în case improvizate. De altfel, în 1913, circa 1.500 de vienezi au decis sa îsi ia viata.
Nimeni nu stie daca Hitler s-a întâlnit cu Trotki sau Tito cu Stalin. Însa, opere ca "Dr Freud Will See You Now, Mr Hitler", o piesa de radio din 2007, compusa de Laurence Marks si Maurice Gran, au imaginat astfel de întâlniri.
Un an mai târziu, izbucnirea Primului Razboi Mondial a distrus cea mai mare parte a vietii intelectuale vieneze. Imperiul austro-ungar avea sa se destrama în 1918, propulsând oameni ca Hitler, Stalin, Trotki si Tito spre cariere impresionante, care aveau sa influenteze decisiv istoria Europei si a lumii.
yahoo.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu